Представляем полный текст вотума недоверия Контституционному Суду, выдвинутый парламентской фракцией ПКРМ.

_____________

Domnului Andrian CANDU,
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova

Parlamentului Republicii Moldova

MOŢIUNE SIMPLĂ
asupra activităţii judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova

Subsemnaţii, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu art.105 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova și art.112 și art.113 din Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, înaintăm moţiunea simplă asupra activităţii judecătorilor Curţii Constituţionale, astfel exprimând poziția cu privire la una din problemele de bază ale politicii interne a Republicii Moldova.

Motivarea

În conformitate cu prevederile art. 134 alin.(3) din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă și putere judecătorească și garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Judecătorul Înaltei Curți trebuie să fie independent și să se supună numai Legii Fundamentale, el are mai multe obligații, printre care îndeplinirea atribuțiilor cu imparțialitate și în respectul Constituției, păstrarea secretului deliberărilor și al voturilor, să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții Constituționale, la adoptarea actelor să-și exprime votul afirmativ sau negativ, să nu permită folosirea funcției sale în scop de propagandă de orice fel, să se abțină de la orice acțiune contrară statutului de judecător, precum și alte obligații.

Pe parcursul exercitării mandatului său, Preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Tudor Panțâru a făcut mai multe declaraţii de presă contrare statutului său de judecător, acesta publicând mai multe articole unioniste şi contrare adevărului istoric. Ieșirile publice în mass-media ale dlui Panțâru provoacă mai multe interpretări și controverse în ceea ce vizează limita între libertatea de exprimare a unui judecător al Înaltei Curți și obligațiile sale funcționale. Președintele Curţii Constituţionale, tot mai des, își permite să comenteze nu doar deciziile autorității de jurisdicție constituțională, dar și anumite subiecte politice, astfel încălcând principiul independenței. Domnul Panțâru și-a expus poziția vis-a-vis de situația economică, politică și socială din țară, a supus criticii unii actori politici, precum și unele ramuri ale puterii de stat. Tot mai des, Președintele Curții Constituționale este traducătorul celor cu tendințe autoritare și contrare statului de drept.

Spre regret, niciunul dintre judecătorii Curţii nu s-au autosesizat cu privire la comportamentul contrar statutului său de judecător al Preşedintelui Înaltei Curţi, manifestând o vădită neglijenţă în raport cu obligaţiile sale funcţionale.

Totodată, Înalta Curte, în actuala componenţă, manifestă o vădită părtinitate la examinarea cauzelor cu care sunt sesizate în raport cu opoziţia parlamentară. Astfel, majoritatea sesizărilor opoziţiei sunt respinse la faza admisibilităţii. Mai mult, într-un mod vădit contrar principiului independenţei şi imparţialităţii, Înalta Curte, la pronunţarea deciziilor pe marginea sesizărilor opoziţiei foloseşte într-un mod inadmisibil nişte argumente evident neîntemeiate, precum: sesizarea a fost întocmită defectuos şi prin abuz de drept. Spre regret însă, Înalta Curte învinuind opoziţia de abuz de drept şi de întocmire defectuoasă a sesizărilor, nu aduce nici un argument în acest sens. Din contra, folosirea unor asemenea tipuri de fraze nu pot fi tratate altfel decât limitarea accesului la justiţia constituţională.

Opoziția parlamentară a condamnat cu vehemență mai multe hotărâri și acţiuni distructive ale Curţii Constituţionale, care a demonstrat o lipsă totală de respect faţă de Constituţia Republicii Moldova – Legea Fundamentală a Republicii, care a discreditat unica autoritate de jurisdicție constituțională în stat, care s-a transformat în una din componentele alianţei de guvernare.

Actuala componenţă a Înaltei Curţi a politizat excesiv rolul acesteia, modificând în mai multe rânduri Constituţia, prin ce şi-a arogat nişte competenţe ale Parlamentului Republicii Moldova.

Mai mult, Înalta Curte chiar şi-a permis să declare neconstituţionale unele prevederi constituţionale contrar propriei practici, care stabilea clar că, Înalta Curte va putea declara neconstituţionale toate actele legislative şi normative, cu excepţia legilor constituţionale.

Chiar dacă Curţile Constituţionale au un rol diferit de sistemul instanţelor judecătoreşti, judecătorii Înaltei Curţi nu au dreptul să îşi aroge competenţe străine, or o astfel de manifestare încalcă principiul constituțional al separării puterilor în stat.

Este de remarcat că, în ultima vreme Înalta Curte pronunţă nişte hotărâri pe cât de novatorii pe atât de stranii. Astfel, într-un caz judecătorii au constatat că, detenţia unei persoane în arest preventiv mai mult de 12 luni este neconstituţională. Totodată, într-un mod absolut inexplicabil, Înalta Curte a acceptat detenţia unor asemenea persoane pentru o perioadă de până la 30 zile, perioadă în care judecătorii instanţelor de judecată urmau să decidă asupra mandatelor de arest a persoanelor care sunt încarcerate mai mult de 12 luni. Adică, pentru perioada de 30 zile, în principiu Înalta Curte, în afara Constituţiei sau a altei norme internaţionale relevante, a autorizat detenţia ilegală a persoanei, fapt care este inadmisibil şi nu poate fi justificat nicicum.

Într-un alt caz, Înalta Curte a declarat neconstituţionale unele prevederi din Codul de procedură penală, dar a păstrat în fondul activ al dreptului normele declarate neconstituţionale până la modificarea lor de către Parlament. Adică, pe de o parte, Înalta Curte a constatat neconstituţionalitatea unor norme legale, iar pe de altă parte a admis încălcarea drepturilor omului în baza normelor litigioase, pe motiv că, nu există o altă normă care ar putea fi aplicată în condiţiile vidului legislativ format, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Constituţională și-a depășit flagrant competenţa, atunci când a anulat în totalitate, la 12 ianuarie 2012, procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fapt absolut inadmisibil. Curtea urma doar să constate încălcările, dacă au existat, intervenind doar în procesul validării mandatului de șef al statului și nicidecum anterior acestui proces.

Nu este de neglijat nici hotărârea №36 din 5.XII.2013 a Înaltei Curți referitoare la limba oficială vorbită de către cetățenii Republicii Moldova. Notăm că, această hotărâre nu comportă un caracter istoric, reprezentând o palmă dată cetăţenilor Republicii Moldova şi generând un conflict de identitate naţională. Avizul Curtii Constituțională din 31.X.2017 numit «decizie de ordin tehnic» încalcă principiile democratice care subminează suveranitatea națională. Dreptul de a lua astfel de decizii aparține doar întregului popor în cadrul unui referendum.

Vom remarca și modul în care Înalta Curte a creat recursul individual, care deşi nu este prescris de lege, nefiind autorizat de către Parlament, a fost autorizat printr-o hotărâre a Curţii. Probabil din punct de vedere al democraţiei, un asemenea recurs se justifică, însă acesta putea fi autorizat doar de către Parlamentul Republicii Moldova.

Notăm şi cauza Falun Dafa şi Falun Gong, unde Înalta Curte a pronunţat neconstituţionalitatea unei norme, pe motiv de existenţă a două decizii judecătoreşti contradictorii. Însă existenţa a două hotărâri judecătoreşti contradictorii nu poate justifica neconstituţionalitate unei norme legale. Observăm că, în speţa litigioasă Înalta Curte nici măcar nu a examinat probabilitatea disfuncţionalităţii sistemului judecătoresc şi nu a normei legale.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova și-a pierdut în totalitate dreptul de a se numi autoritate de jurisdicţie constituţională, în actuala componenţă, discreditându-se în faţa întregului popor prin acţiunile și deciziile sale. Judecătorii care au sprijinit uzurparea puterii de stat urmează să-și prezinte imediat demisia, ori în caz contrar, să fie demarată procedura de ridicare a mandatelor judecătorilor constituționali.

În calitate de deputaţi de nenumărate ori am atenţionat asupra agravării permanente a situaţiei în domeniul jurisdicţiei constituţionale. Reamintim, că opoziția parlamentară încă în ianuarie 2012 și-a retras încrederea față de Înalta Curte, organ rușinos, declarând că unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova va fi poporul.

Incapacitatea guvernanților de a identifica soluţii de compromis pentru alegerea șefului statului în cadrul constituţional și legal existent au transformat problema respectivă în una ce trasează noi linii de divizare în societate. Încercările unor actori politici de a ieși din cadrul constituţional existent pentru crearea unui nou cadru, astfel atentând la supremația Legii fundamentale a Republicii Moldova, au provocat proteste din partea mai multor formațiuni politice și cetăţeni, care invocă necesitatea de a apăra principiile constituţionale ale statului de drept împotriva abuzurilor celor de la guvernare. În acest sens, unele hotărâri ale Curţii Constituţionale au fost utilizate în mod impropriu pentru menținerea cu orice preț la putere ai unor actori politici și nu este nici o siguranță, că următoarele decizii ale acestui for constituțional nu vor duce la dispariția statului suveran și independent – Republica Moldova. Prin urmare, deciziile Curţii Constituţionale au fost în favoarea celor care au încălcat Constituţia, pentru că ei se dovedesc a fi principalii beneficiari ai acestor situații.

Dispozitivul

Având în vedere cele menţionate mai sus și în baza prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi altor acte legislative în vigoare, prin prezenta moţiune simplă exprimăm neîncredere judecătorilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, solicităm autorităţilor competente iniţierea imediată a procedurii de demitere a judecătorilor Curţii Constituţionale şi modificarea în regim de urgenţă a procedurilor de eliberare a lor din funcţie.

Источник: http://www.pcrm.md/main/index.php?action=news&id=12089