Partidul Comuniștilor reiterează poziția sa, prin care afirmă că așa-numitele alegeri prezidențiale din anul 2020, la fel ca și alegerile din anul 2016, sunt anticonstituționale.

Prin urmare, Maia Sandu este de asemenea un președinte neconstituțional, la fel cum până la ea a fost Igor Dodon. Din punct de vedere al normelor juridice, între ei nu există absolut nici o diferență.

Un stat este obligat să trăiască și să activeze conform legilor scrise, principala din acestea fiind Constituția. Orice acțiune care nu corespunde Legii Fundamentale este o crimă de stat.

Totodată, apelarea la datele statistice privind „prezența” și „numărul de voturi” nu servesc drept bază juridică pentru recunoașterea legitimității președintelui ales.

De asemenea e complicat să fie înțeleasă legitimitatea morală și politică a președintelui învingător. Doar două milioane din cele 3,6 milioane de buletine de vot tipărite pentru al doilea tur de scrutin au rămas nesolicitate.

În primul tur, la îndemnul Partidului Comuniștilor de a declara boicot, în teritoriul Republicii Moldovei alegerile putem considera că n-au avut loc, deoarece la secțiile de votare s-au prezentat mai puțin de 30 la sută din numărul alegătorilor.

Astfel, pentru „președintele” ales Maia Sandu și-a dat voturile minoritatea absolută a cetățenilor cu drept de vot din Republica Moldova. Da, numărul lor a fost mai mare decât al celor care l-au votat pe Dodon, dar acest număr constituie minoritatea absolută a alegătorilor.

Pe lângă asta, Maia Sandu trebuie să conștientizeze faptul că victoria nici pe departe nu înseamnă recunoașterea calităților ei de om, politician și profesionist. Masa principală a cetățenilor a votat nu atât pentru ea, cât împotriva lui Dodon, care, prin neghioaba sa conducere a țării, a trezit un dezgust în masă.

Noi, comuniștii, care, începând cu anul 2012, în mod consecvent l-am criticat pe Dodon și pe așa-numiții socialiști ai lui, nu putem să nu fim satisfăcuți de faptul că acest trădător, acest om mincinos, fățarnic și corupt a pierdut alegerile în mod rușinos.

Asta nu înseamnă însă că salutăm alegerea Maiei Sandu. Între noi se află o enormă prăpastie doctrinară și ideologică. Pentru comuniști, abordările liberale inumane ale Maiei Sandu și ale adepților ei în ceea ce privește administrarea economiei, a sferei sociale, a sănătății și a educației sunt inacceptabile. În opinia noastră, închiderea școlilor, a instituțiilor medicale, reducerea cheltuielilor pentru cercetări științifice fundamentale și pentru cultură nu poate fi îndreptățită nici cu un fel de calcule. Iar toate acestea s-au întâmplat în perioada când Maia Sandu se afla în funcția de ministru al Educației în guvernele corupte ale lui Filat și Leancă, precum și în cea de prim-ministru în guvernul de coaliție format cu socialiștii lui Dodon.

În plus, pe noi nu pot să ne îngrijoreze și viziunile geopolitice ale Maiei Sandu, inclusiv unionismul ei latent.

În temeiul celor expuse și bazându-ne pe scopurile noastre programatice și pe voința poporului, PCRM se declară pe sine drept forță politică ce se află în opoziție principială față de președintele neconstituțional Maia Sandu.

Noi intenționăm să controlăm cu mare atenție toate acțiunile ei și să reacționăm dur la cele care vor pune în pericol statalitatea și suveranitatea Republicii Moldova.

Noi ne pronunțăm categoric împotriva unei linii geopolitice care ar fi în avantajul unuia din posibilii vectori și factori externi și care ar admite elemente de administrare din exterior; de asemenea și împotriva reformelor liberale care vor înrăutăți situația oamenilor, și fără asta e dezastruoasă.

Totodată, noi suntem dispuși să sprijinim acele acțiuni care vor fi direcționare la lupta împotriva mafiei și corupției – în cazul în care această luptă nu a fost doar o promisiune electorală.

Noi suntem dispuși să sprijinim acțiunile menite să unească societatea moldovenească dezbinată.

Va fi corect dacă Maia Sandu va declara în mod public că relațiile cu Federația Rusă vor fi construite nu pur și simplu pe o bază pragmatică, ci își vor păstra caracterul lor strategic, frățesc și privilegiat. Importantă și principială ne pare necesitatea de a-i tempera pe cei mai înveterați unioniști și naționaliști din cel mai apropiat anturaj al său.

În plus, discuțiile deschise ale problemelor interne cu așa-numiții parteneri de dezvoltare, care la timpul lor au salutat fierbinte și au sprijinit în mod deschis atât guvernele lui Filat și Leancă, cât și regimul oligarhic al lui Plahotniuc, ni se par o imixtiune absolut nerușinată în treburile unui stat suveran.

Doamna Sandu trebuie să pornească de la faptul că, odată ce poporul moldovenesc multinațional a demonstrat suficientă înțelepciune, apreciind în mod obiectiv și adecvat inactivitatea lui Dodon, și în timpul alegerilor l-a sancționat după „merite”, noi suntem capabili să ne conducem de sine stătător propria țară, fără a ne apleca urechea la „sfaturile deștepte” și amestecul oricui ar fi.

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova de asemenea insistă asupra faptului că „președintele” Sandu trebuie să-și îndeplinească principala sa promisiune electorală – să dizolve Parlamentul în cel mai scurt timp.

În afara celor expuse mai sus, vom mai considera că Maia Sandu este un președinte nu numai neconstituțional, ci și incapabil. Altfel spus, cu nimic mai bun decât Dodon.

 

Comitetul Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova

26 noiembrie 2020