OPINIE privind modificarea prevederii referitoare la mandatul judecătorilor Curții Constituționale a Republicii Moldova

Prezenta opinie evidențiază o serie de nereguli majore în procesul de aprobare a proiectului de către Guvernul Republicii Moldova și adoptare a noii Legi cu privire la Curtea Constituțională de către Parlamentul Republicii Moldova. În centrul atenției se află schimbarea inexplicabilă și netransparentă a prevederii referitoare la durata mandatului judecătorilor Curții Constituționale – de la un singur mandat de 6 ani, fără posibilitate de reînnoire (formă inițială, promovată public) la două mandate consecutive, fără fundamentare tehnică sau legală. Această modificare ridică suspiciuni rezonabile de influență politică la cel mai înalt nivel.

Context și prevederi inițiale:

— În forma inițială, proiectul de lege inițiat la 9 aprilie 2024 prevedea expres interdicția reînnoirii mandatului de judecător constituțional;

— Această soluție a fost prezentată ca parte a angajamentelor asumate prin Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia (2022–2025), adoptate prin Legea nr. 211/2021;

— Proiectul a fost consultat public, supus dezbaterii de Ministerul Justiției cu autorități publice, organizații ale societății civile și susținut plenar, inclusiv prin poziția ministerului, că niciun judecător – fost sau actual – nu va mai putea accede la Curte pentru un al doilea mandat, așa cum era permis anterior de Legea nr. 317/1994.

Modificarea nejustificată a legislației. Toate consultările publice s-au bazat pe această versiune inițială a proiectului (art. 9 alin. (1)). De altfel:

• Sinteza obiecțiilor și propunerilor din 16 iulie 2024, la punctele 26 și 52, confirmă în mod expres această poziție: mandat unic, fără posibilitatea reînnoirii.

• La 11 decembrie 2024, Guvernul aprobă proiectul legii cu privire la Curtea Constituțională, într-o nouă redacție/variantă, care permitea deținerea a 2 mandate, modificare care nu a fost consultată repetat cu societatea civilă.

• Raportul de expertiză CAPC la proiectul legii nr. 371 din 11 decembrie 2024 reiterează că această soluție (mandat unic, fără posibilitatea reînnoirii) corespunde bunelor practici internaționale și reprezintă o garanție suplimentară a independenței Curții.

Modificarea de etapă finală – fără consultare, fără justificare. Există o bănuială rezonabilă că proiectul a fost modificat după o presupusă înțelegere între persoane de decizie, în urma adoptării DCC nr. 112/2024 și HCC nr. 24/2024, considerate favorabile guvernării. Concret:

• La 16 septembrie 2024 și, respectiv, 31 octombrie 2024, Curtea a emis decizii interpretate ca fiind în favoarea Președinției și Executivului.

• Ulterior, la 1 noiembrie 2024, proiectul a fost modificat radical, fără:

— justificare juridică;

— reluarea consultărilor publice;

— notă informativă actualizată;

— sau explicarea motivelor de abandonare a soluției inițiale.

În ședința Guvernului din 11 decembrie 2024, proiectul modificat a fost prezentat cu traducerea în limba rusă, care reproducea fidel și expres faptul că redacția inițială din aprilie 2024 excludea posibilitatea reînnoirii mandatului. Deci varianta traducerii la data aprobării proiectului legii de către Guvern și adoptării de către Parlament nu era conforma cu versiunea originală a actului.

Aceasta denotă că intenția inițială a autorilor era clar de a interzice reînnoirea mandatului, dar, sub influență politică presupusă, s-a revenit la modelul anterior prevăzut de Legea nr. 317/1994, care permitea două mandate.

De remarcat că Ministerul Justiției a recunoscut public că nicio autoritate și nicio persoană participantă la consultările publice nu a solicitat reintroducerea posibilității de reînnoire a mandatului. De altfel, nu există nicio solicitare oficială de amendare a art. 9 alin. (1) din proiect.

Această schimbare netransparentă încalcă prevederile art. 21–23, 29 și 30 din Legea nr. 100/2017 privind actele normative, referitoare la:

— stabilitatea conceptului actului normativ,

— necesitatea unei consultări publice reale,

— și publicarea tuturor versiunilor proiectului.

Această manieră de legiferare adâncește suspiciunile de capturare instituțională și se aliniază criteriilor unui act normativ cu dedicație personală (intuitu personae), în afara cadrului legal și constituțional.

Suspiciuni de influență politică și corupție instituționalizată. Se conturează următoarele ipoteze și riscuri:

— modificarea proiectului a fost dictată verbal, neoficial, de către Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și transmisă prin agentul politic de legătură – fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco;

— funcționarii implicați în elaborarea textului final (șefa direcției, juriștii ministeriali etc.) ar fi acționat sub presiune informală, în lipsa unei justificări tehnico-legale;

— există indicii rezonabile că nici Prim-ministrul nu a fost informat integral și a fost pus în fața faptului împlinit, într-un cadru decizional lipsit de transparență.

Consecințe și riscuri instituționale. Se erodează grav încrederea publică în independența Curții Constituționale și în procesul legislativ.

• Legea, deși formal legală, este profund viciată la nivel de integritate și creează un precedent periculos.

• Se instalează riscul ca viitoarele proiecte de legi să fie modificate la comenzi informale, fără trasabilitate și fără respectarea normelor democratice.

Recomandări:

1. Inițierea unei anchete parlamentare privind procesul de modificare a proiectului de lege și traseul decizional neoficial.

2. Publicarea integrală a tuturor versiunilor intermediare ale proiectului de lege și a notelor informative, conform obligațiilor de transparență.

3. Excluderea posibilității de reînnoire a mandatului de judecător constituțional printr-un proiect de lege rectificativ, cu reluarea consultărilor publice.

4. Crearea unui mecanism de trasabilitate legislativă, care să evidențieze public cine și când operează modificări la un proiect.

Mențiune: Articolul 22 din Legea nr. 100/2017 privind actele normative prevede clar că:

„Autoritatea publică sau subiectul cu drept de inițiativă legislativă care elaborează proiectul actului normativ (…) publică în Sistemul informațional toate versiunile proiectului la diferite etape ale elaborării acestuia, precum și materialele suplimentare corespunzătoare.”

Încheiere. Această analiză solicită acțiuni ferme din partea instituțiilor competente pentru a preveni repetarea unor astfel de practici și pentru a restabili încrederea cetățenilor în actul de guvernare și în independența justiției constituționale.

Cu respect,

Vladimir VORONIN
deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
ex-Președinte al Republicii Moldova

27 iunie 2025