EXCLUSIV. Viorel Morari: „Însuși Ruslan Flocea m-a rugat să încetez urmărirea penală în cazul finanțării PSRM”

Deși puterea în R. Moldova s-a schimbat de un an, sistemul procuraturii a rămas la fel de supus guvernării, ca și în timpul lui Plahotniuc. Astfel, procurorii noștri deschid și inchid în continuare dosare la comandă. Despre cum activa Procuratura Generală în perioada guvernării PD, cum se bagă un dosar la sertar, cum erau pedepsiți cei care se opuneau și cine sunt judecătorii cercerați penal, dar care astăzi sunt susținuți de președintele Igor Dodon ne-a povestit în interviul de mai jos Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție. Precizăm că intervievatul și-a pierdut funcția și a ajuns pe banca acuzaților, după ce a reluat urmărirea penală în cazul finanțării PSRM.

— Dle Morari, se știe că dvs. v-ați aflat în conflict cu mai mulți procurori generali. De la ce au început aceste neînțelegeri?

— Nu eu am fost cel care a căutat conflicte. Deși încerc să fiu cooperant în raport cu superiorii, atunci când lucrurile se bat cap în cap și se forțează nota, mă simt deranjat. Primele neînțelegeri au apărut în 2013. Eram șef interimar la Procuratura Anticorupție (PA), când prim-viceprocurorul general Andrei Pântea s-a supărat pentru dosarul șoferului său, care a luat bani de la cineva, pentru a influența urmărirea penală pe un caz de omor. Imediat cum procurorul general Zubco a plecat în demisie, Pântea a început un control la Anticoruție. A fost aceeași schemă ca și cea folosită astăzi de Alexandr Stoianoglo. M-au mutat de la PA, tot prin delegare, la Bender, iar la PA, în locul meu a venit Ruslan Popov. Ulterior, am acceptat transferul în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Serviciului Vamal şi MAI, aflată în subordinea lui Chitoroagă Nicolae. Pântea nu se înțelegea nici cu acesta și putea să ne retragă dosarele, să formuleze indicații verbale sau să se lege de orice virgulă din ordonanțele noastre.

— Pântea v-a rugat să nu porniți dosar pe numele șoferului?

— Nimeni niciodată nu-ți spune așa ceva. Asta se deduce din acțiunile fiecăruia.

„O problemă a lui Plahotniuc a fost că s-a înconjurat cu lingăi”

— Apoi, în aprilie 2019, v-ați dat demisia din fruntea PA, după ce ați fost acuzat în spațiul public că ați fi încercat să furați afacerea lui Viorel Varzari, împreună cu interlopul Caramalac și cu Andrei Tranga, proprietarul Andy’s Pizza. Ați plecat din funcție chiar a doua zi după reținerea celui de-al doilea. Ce v-a legat de acești oameni?

— Pe Tranga nici nu-l cunosc. Cât ține de Varzari, dosarul său se afla în gestiunea PA. El a fost denunțat de un italian, care spunea că Varzari și alții i-au sustras un utilaj pentru producerea butoaielor din inox. Utilajul a fost furat din Italia, fiind adus încoace sub formă de piese, după care tot așa a fost dus în Rusia, cu documente false. Ceva mai puțin oficial. În 2016, când am devenit procuror-șef Anticorupție cu acte în regulă, mi-am concentrat activitatea pe patru direcții prioritare: combaterea fenomenului corupției și a corupției la nivel înalt, investigarea fraudei bancare și a Laundromatului. Dar, în afară de acestea, erau dosarele cotidiene, care necesitau un volum enorm de lucru. Astfel, prin 2018, am înțeles că lupta împotriva corupției la noi în țară nu e așa cum mi-o închipuiam. Mă deranja că nu avem dosare de rezonanță, cu implicarea demnitarilor, și ne limitam la documentarea medicilor, polițiștilor și profesorilor. E important și asta, dar nu cred că societatea era mulțumită de activitatea noastră.

— Ce vă împiedica să intentați dosare demnitarilor?

— Din punct de vedere logistic, PA nu era gata să devină independentă. Guvernarea nu ne crea impedimente directe, dar nu aveam acces la informații. Nu poți porni un dosar pe caz de corupție, fără să soliciți unele date și de la alte instituții. Noi primeam informații operative de la CNA, IGP, SIS, uneori de la Vamă, care nu ne-au prezentat niciodată vreo analiză operațională privind implicarea celor de la putere în acțiuni ilegale. Ne furnizau doar informația de care erau interesați ei.

— Se crede că între PA și CNA există relații de strânsă colaborare.

— Greu de spus… Știți că moldovenilor le place să fie supuși în fața șefilor. Păi, o problemă a lui Plahotniuc a fost că s-a înconjurat cu lingăi și, la o anumită etapă, devenind autoritar, a pierdut realitatea. Cineva mă acuză că el a fugit din țară, datorită mie, dar eu nici nu eram în acea perioadă la PA.

— Vă acuză, pentru că nu l-ați tras la răspundere cât timp ați fost procuror-șef.

— Închipuiți-vă cum ar fi fost posibil să-l reții, fără probe. El doar nu făcea nimic singur, lucra prin interpuși. Dacă îl chemam pe X sau pe Y să dea declarații contra lui Plahotniuc, nimeni n-ar fi dorit să-și aprindă paie în cap. Dacă îl audiam pe el, ca bănuit, n-ar fi dat declarații. Iar a doua zi, m-aș fi ales cu un dosar și aș fi fost condamnat. Lupta era din start pierdută. Ce puteam să fac?

„Dodon poate deveni mai rău decât Plahotniuc”

— Vă era frică de Plahotniuc?

— N-am vrut să încerc marea cu degetul. Să fi simțit că am măcar un sâmbure de izbândă, m-aș fi lansat în luptă, după cum am făcut-o cu Igor Dodon. De data aceasta, n-am șovăit, căci la ce bun s-a schimbat puterea și se fac atâtea declarații despre reforme, dacă iarăși o anumită forță politică controlează procuratura. Dodon dorește să ia locul lui Plahotniuc, dar nu cred că are are intuiția acestuia. El nu simte că lucrurile se schimbă. Pe termen lung însă, el poate deveni mai rău decât Plahotniuc, fiind sprijinit de forțe externe care nu neapărat doresc bine țării noastre.

— De ce, în 2019, v-ați dat demisia?

— În acel an, am decis să schimb starea lucrurilor în PA. Ceva nu mergea, ne înglodam, societatea era nemulțumită. Dar am trecut la o activitate mai hotărâtă și am luat-o peste cap. Primii indici de conflict au apărut când am solicitat independența funcțională pemtru PA. Se simțeau tensiuni și în cazul unor investigații, de exemplu, în dosarul lui Viorel Babii, care a delapidat bunuri de la RED Nord-Vest. Noi îl anunțasem în căutare, iar instanța de judecată a anulat această decizie. Pe urmă l-au ales președinte al raionului Fălești din partea PD. Insistența mea a trezit nemulțumiri, mă acuzau că aș avea ceva personal cu Babii. Pe urmă am inițiat o investigație în privința lui Potop, șef adjunct la Inspecția în Construcții, care era adjunctul lui Ghenadie Sajin, un om apropiat de PD. S-a interpretat că aș fi instalat în biroul lui Potop dispozitive de interceptare, pentru a-l asculta pe Sajin și a compromite partidul. Totuși am rezistat și n-am clasat cele două dosare, fiindcă existau probe.

— Cum vi se dădeau indicații atunci când PD avea nevoie de intentarea unor dosare?

— Iată cum se face. Vine CNA cu dosarul și tu, ca procuror, dacă ai încredere în lucrătorul operativ de la Centru, nu intri în esență, te prinzi și dispui pornirea urmăririi penale. Oricum, nu poți deodată să cunoști toate subtilitățile. E ca și în cazul meu, când Procuratura Generală (PG) atât de frumos a falsificat realitatea, descriind lucrurile după cum îi convine lui Stoianoglo și lui Dodon.

— Reiese că CNA are legături mai bune cu puterea decât procurorii anticorupție?

— CNA și poliția sunt mai influențabili și ei prelucrează informația. Dacă astăzi îl asculți pe Stoianoglo, crezi că Morari e corupt. Nu poți spune altceva, dacă nu administrezi probe contrarii și nu mă asculți pe mine. Așa se făceau și investigațiile. Textele prezentate de CNA trezeau în orice caz o bănuială în privința persoanelor vizate. La rândul lor, procurorii de la PA au în gestiune câte 40-60 de dosare și nu reușesc să constate deficiențele la etapa preliminară a investigațiilor. Iar, dacă clasează un dosar printr-o hotărâre nemotivată, acesta este anulată de procurorul ierarhic superior sau de judecată.

„Morari, tu trebuie să-ți dai demisia”

— Ce anume v-a făcut să vă depuneți atunci cererea de demisie?

— Vă explic. O altă problemă pentru guvernare a fost deschiderea mea față de partenerii de dezvoltare. La acel moment, autoritățile noastre interacționau cu ambasadorii străini doar prin intermediul Ministerului de Externe. Dar eu îi primeam și pe reprezentanții Băncii Mondiale, care se interesau de investigarea fraudei bancare, și pe cei de la Ambasada SUA sau Delegația UE. Le vorbeam despre dificultățile cu care ne ciocnim și le ceream sprijin. De aceea mi s-a incriminat că duc un joc în detrimentul intereselor R. Moldova și mi s-a dat de înțeles ca aș putea să mă trezesc cu vreun dosar pentru trădare de patrie. Undeva pe 18 aprilie, ambasadele au primit o scrisoare anonimă, întitulată „Omul lui Plahotniuc și fărădelegile lui”. Se spunea că am interese personale în unele dosare și că afacerea fratelui meu mi-ar aparține mie. Făcând rost de această scrisoare, m-am dus cu un raport la procurorul general Harunjen și l-am rugat să dispună o anchetă de serviciu, pentru a se convinge că nu-s vinovat. El insista să-i divulg sursa de la care am primit scrisoarea. Refuzul meu i-a sporit suspiciunile că aș avea legături cu cineva din afară. Deși era obligat să ia măsuri, m-a ignorat. Pe 23 sau 24 aprilie, aceeași scrisoare, puțin modificată, a apărut pe unele site-uri, fără nicio cercetare jurnalistică și fără a mi se solicita opinia. Venea de pe un e-mail anonim și era semnată de un oarecare Ion. Am făcut un alt raport, dar Harunjen se împotrivea în continuare să dispună o investigație în privința mea. Înțelegeam că e o tehnologie pusă la cale de ei. Aveau interesul de a mă ponegri, de a mă distruge ca personalitate. Am trimis rapoartele mele și la ANI, le-am făcut publice și am declarat că e vorba de un atac la independența PA. Reacțiile mele i-au deranjat, ei nu se așteptau la așa ceva. În perioada 20-26 aprilie, am fost filat ilegal – CNA probabil voia să vadă dacă mă întâlnesc cu Tranga. Să fi avut vreo legătură cu el, m-ar fi reținut imediat. Pe 26 aprilie, am fost iarăși la Harunjen, după ce apăruse o altă scrisoare anonimă despre pretinsele mele legături cu Tranga și Caramalac. Era vineri, înainte de Paști, după ora cinci, și mă aflam deja în concediu. Harunjen mi-a spus că, din cauza haosului de la PA, el ar trebui să-și dea demisia. El mă juca. Am trecut la per tu: „Măi Eduard, îți spun că nu-i nimic acolo. Dar dacă crezi că este, ești obligat să faci investigații”. Și aici mi-a întors-o: „Morari, tu trebuie să-ți dai demisia”. Adică, m-a prelucrat, pentru a-mi cere să plec din funcție. Jocul era bine pus la punct, căci cu o zi înainte fusese reținut Tranga. Cred că au ales special ajunul Paștilor, ca lumea să fie preocurată de altceva și să înghită cu ochii închiși informația că șeful de la Andy’s Pizza e arestat, iar Morari, „complicele său”, și-a dat demisia. Aduceți-vă aminte deficiența în comunicare la acest subiect a Procuraturii Generale.

— Cine l-a reținut pe Tranga?

— PCCOCS (Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale –n.r.). Iar când Chitoroagă, șeful acestei procuraturi, declara jurnaliștilor că Tranga a fost reținut cu 30 de mii, destinate cuiva din organele de drept, am înțeles că se bate în mine. Pentru că Nicolae Chitoroagă nu discuta niciodată cu presa. Mai mult, unele site-uri scriau direct că banii erau pregătiți pentru Morari și făceau trimitere la scrisoarea anonimă…

— Cum ați încheiat discuția cu Harunjen în acea seară?

— I-am spus că trebuie să mă gândesc și am ieșit. Am revenit pe la zece seara și i-am pus pe masă cererea de demisie. Conform legii, trebuia să-mi dea șapte zile, în care puteam să-mi schimb decizia. În cel mai rău caz, putea să-mi semneze ordinul de demisie pe 2 mai, după Paști. Dar el l-a semnat antedatat, cu data de 26 aprilie, fără nici să-l înregistreze. După sărbători, mi-au dat un birou la PG, iar ei presau oamenii cu dosare penale să dea mărturii contra mea. Sistemul dorea să-mi arate că am greșit și să mă supună. Harunjen totuși a fost mai corect decât actualii, pentru că nu mi-a deschis dosar și mi-a acordat concediul nefolosit de șase luni. Eu am contestat în judecată ordinul de eliberare, iar între timp s-a schimbat puterea și procurorul general interimar Dumitru Robu m-a restabilit în funcție. Pe 17 septembrie 2019, am revenit la PA.

„Plahotniuc nu era Dumnezeu, ca să știe tot”

— În 2017, erau arestați mulți oamenii de afaceri, cărora li se calculau impozite uriașe și erau învinuiți de evaziuni fiscale. Unii dintre aceștia erau șantajați de persoane din anturajul lui Plahotniuc să-și cedeze afacerile. Așa a fost și în cazul lui Tranga?

— Să fi fost așa, el ar fi ajuns la pușcărie pentru mai mult timp. De ce l-au arestat? E antreprenor de anvergură și cred că nu a demonstrat loialitate PD-ului. Pentru guvernare, era important ca businessul să fie de partea sa. În legătură cu alte cazuri, despre care vorbiți, am pornit un dosar pe preluarea ilegală a afacerilor, la cererea directorului „Pro Imobil”. Acesta spune că persoane din anturajul PD, prin intermediul PCCOCS, i-au furat o parte din afacere. Am primit și alte plângeri similare, dar persoanele vizate nu doreau să colaboreze cu ancheta. Se temeau, probabil.

— Cu alte cuvinte, PCCOCS era o mașinărie de preluare a afacerilor?

— Nu știu, ei spuneau în dările de seamă că se ocupă cu încasarea plăților la buget.

— Dar ei puteau fura afaceri în interesele lor, fără știrea lui Plahotniuc?

— Posibil. Plahotniuc nu era Dumnezeu, ca să știe tot. Până ajungi la Dumnezeu, te mănâncă sfinții.

— Astăzi, Nicolae Chitoroagă este învinuit de îmbogățire ilicită. El este singurul procuror care și-a făcut avere ilegal?

— Nu l-am ales eu. PG s-a autosesizat în urma unei investigații jurnalistice și a trimis dosarul la noi. Să nu fi fost probe suficiente, mi-aș fi asumat răspunderea pentru încetarea investigației.

— Și despre Ruslan Popov au fost investigații la același subiect.

— Atunci nu mai eram în funcție, iar Stoianoglo că a trimis dosarul la ANI – o instituție care nu are pârghii să facă ceva. Și gata. Interesantă abordare are procurorul general actual. În cazul meu, se pornește dosar, se face briefing, se atentează la prezumția nevinovăției, mi se intimidează toată familia. Iar în cazul lui Popov se expediază la ANI și toți tac. Și asta chiar dacă, în cazul meu, au fost doar scrisori anonime, iar în cazul Popov a fost realizată o investigație jurnalistică autentică.

Chitoroagă joacă pentru PSRM

— Chitoroagă se răzbună acum, când cere cu insistență anularea ordinului lui Robu cu privire la restiturea dvs. în funcția de șef al PA?

— Nu, e altceva la mijloc. Dacă ordinul se anulează, toate hotărârile emise de mine sunt lovite de nulitate, inclusiv dosarul privind finanțarea din străinătate a PSRM, pe care eu l-am reluat și pentru care sunt în prezent persecutat.

— În acest caz, și dosarul său vă fi închis? De altfel, ce are Chitoroagă cu PSRM?

— În privința lui, nu eu am pornit urmărirea penală, ci procurorul general Robu. Dar sub ordinul de reluare a dosarului PSRM stă semnătura mea. Aici se observă și interesul lui Stoianoglo. El spunea, la o emisiune, că revenirea mea în funcție, în 2019, a fost ilegală. Dar când Chitoroagă i-a cerut să anuleze ordinul de restabilire a mea în funcție, Stoianoglo i-a răspuns chiar în aceeași zi că documentul este, de fapt, legal. Această grabă se explică prin dorința lor de a clasa dosarul PSRM. Astfel, i-au dat undă verde lui Chitoroagă să conteste imediat răspunsul lui Stoianoglo în instanța de contencios administrativ.

— Venind în fruntea PG, Alexandr Stoianoglo a dispus un control la PA, în urma căruia dvs. ați fost destituit din funțcie, reținut și acuzat în două dosare penale. Ce încălcări a depistat grupul de control?

— Lipsa registrelor. După ce procuratura a implementat e-dosarul și fiecare procuror este obligat să-și introducă dosarele în evidența electronică, dl Stoianoglo vrea registre scrise cu mâna, ca în anii sovietici. Asta-i pierdere de timp și ineficacitate, fiindcă avem circa 1600 de dosare. E stupid, dar ei trebuiau să arate careva deficiențe și s-au legat de orice.

— Astăzi, pe unul din dosare, sunteți acuzat de abuz de putere, fals în acte publice și imixtiune în desfășurerea urmăririi penale. Se spune că, la sfârșitul lui 2016, ați primit o cerere de la Plahotniuc, care cerea tragerea la răspundere a lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios la DIICOT. Stioanoglo vă acuză că, timp de trei luni, ați uitat de această cerere, după care ați dat indicații unui procuror să pornească urmărirea penală cu o dată retroactivă. Era posibil să uitați despre o cerere a conducătorului din umbră al țării?

— Nu țin minte cum a parvenit acea cerere, adresată mie, dar nu Plahotniuc mi-a dat-o. Intuiesc că am primit-o de la cineva dintre adjuncți sau de la procurorul general. Am pus rezoluția și a fost repartizată procurorului Mircea Ciobanu. Probabil, el a pornit dosarul, dar apoi n-a mai făcut nimic. Nici pe Plahotniuc, nici pe Platon nu i-a audiat. În 2019, Dumitru Robu a trimis acest dosar la CNA. Iar în privința mea, s-a lucrat după vechea tehnologie. Pe 16 decembrie 2019, a apărut o scrisoare anonimă din partea unui grup de procurori, care nu-și dădeau numele, dar anunțau despre pretinse ilegalități cu privire la dosarul în cauză. Peste zece zile, a apărut denunțul lui Mircea Ciobanu, care afirma că, în martie 2017, la indicația mea, a contrafăcut dosarul cu o dată din urmă. Acuzatorii mei afirmă că eu aș fi pus rezoluția pe cererea din decembrie tocmai în martie, dar refuză să se facă expertiza. Mai spun că l-am dus în eroare pe procurorul general, dându-i să semneze o ordonanță antedatată. Mă învinuiesc de toate relele, dar nu mișcă un deget pentru a-mi dovedi vina. Devenind persona non-grata pentru ei, le place să mă demonizeze și să mă făcă tartorul tartorilor.

„M-au demis în interesul PSRM și vor să mă închidă în interesul lui Platon”

— De ce PA nu a investigat denunțul lui Platon la DIICOT, în care se vorbea despre preluarea de către Plahotniuc a Băncii de Economii, Victoriabank, Asito, dar și despre alte ilegalități săvârșite de fostul lider al PD?

— După ce am primit dosarul din România, am insistat să-l audiem pe Platon, fapt care a trezit alte nemulțumiri în cercurile de sus. Din păcate, el s-a eschivat să dea declarații. Adjunctul meu, Octavian Iachimovschi, a fost de cinci ori la el, la penitenciar, dar ba spunea că e bolnav, ba că nu-i de față avocatul, ba că n-a făcut cunoștință cu materialele cauzei. În cele din urmă, Platon nu a dat declarații.

— În afară de aceasta, el a relatat în detalii atât la ședințele de judeecată, cât și pe rețelele de socializare, despre schemele folosite de Plahotniuc în furtul miliardului. Poate aici se afla adevărul pe care-l ascundea CNA sau SIS? De ce l-ați ignorat?

— O parte din declarațiile lui Platon au fost examinate în cadrul dosarulelor sale de acuzare. Procurorul de caz a considerat că nu corespund adevărului și le-a respins. Ordonanța în această privință i-a fost adusă la cunoștință inculpatului, dar el nu a contestat-o. Și dacă trei instanțe l-au condamnat, cum să intervin eu? Alte plângeri ale sale au fost examinate de PG, deși acum mi si impută mie că le-aș fi ignorat intenționat.

— După venirea la putere a PSRM, cei 25 de ani de închisoare, la care a fost condamnat Platon, au început să fie reduși. Credeți că el ar putea fi eliberat, în schimbul unor favoruri de ordin financiar, acordate guvernării?

— Nu putem exclude nimic, căci altfel nu se explică nici urgentarea dosarului meu, nici declarațiile mincinoase precum că dosarul pornit de Ciobanu la cererea lui Plahotniuc e despre furtul miliardului, nici motivul din care Platon figurează ca parte vătămată în dosarul meu, unde se spune că i-aș fi adus prejudicii de 300 de mln. de euro… Nu pricep nici de ce m-au arestat, dacă nu există pericolul că m-aș sustrage de la urmărirea penală. Mai mult, ziceau că eliberarea mea din arest ar perturba ordinea publică. Înțeleg că m-au demis în interesul PSRM și vor să mă închidă în interesul lui Platon. Diavolul se ascunde în detalii, dar puțini intră în esență. Iar Platon ar putea vedea libertatea în felul următor: pe mine mă condamnă și se anunță că Morari a fost pedepsit pentru ilegalități în dosarul furtului miliardului. Apoi se dispune revizuirea dosarului Platon, care se trimite în prima instanță și inculpatul e scos de sub strajă.

— Cine ar putea avea interesul să-l elibereze?

— El e o persoană influentă, cu multe legături și bani. Nu-i exclus că ceva îl leagă și de actualul procuror general, chiar dacă acesta afirmă că a avut relații ostile cu Platon.

— Credeți că ar putea finanța și campania prezidențială a lui Dodon, în schimbul libertății?

— Am auzit și eu că ar putea fi așa.

— Cu toate acestea, chiar zilele trecute, Platon declara că „puterea lui Plahotniuc era Viorel Morari”. Ce replică aveți?

— Câteodată despre un om se judecă după dușmanii săi. Până acum n-am fost vizat în nicio plângere a lui Platon și astăzi brusc s-a schimbat la față. El el este un jucător și orice acuzare din partea lui la adresa mea îi sporesc șansele la eliberare.

— În al doilea dosar sunteți învinuit de îmbogățire ilicită. Se presupune că dvs. v-ați înscris afacerile și multe bunuri pe numele mamei și fratelui, care nu au venituri. Dacă pledați nevinovat, de unde au rudele dvs. atâția bani?

— Îmi pare rău, dar am fost obligat să nu divulg datele urmăririi penale. În timp ce ei organizează briefinguri și mint că familia mea s-a îmbogățit din banii mei, mie nu-mi permit să mă apăr. Însă fratele meu a reușit să facă publice documente despre acest caz. Vedeți pe ZdG sau anticoruptie.md.

— Dacă nu purtați nicio vină, de ce v-au deschis și cel de-al doilea dosar?

— Cu un singur dosar contrafăcut, nu prinde atât de bine la public, dar cu două se creează mai ușor percepția ca sunt o persoană coruptă și amorală, care a abuzat de funcția sa. Iar mie îmi ia mai mult timp, efort și mai mulți bani pentru avocați.

Cum sunt păstrate „dosarele la sertar”

— Există vreun om în privința căruia, dacă guvernarea vrea să-i fie deschis un dosar penal, procurorii să nu aibă de ce se lega?

— Da, dacă nu sunt contrafăcute probele. În caz contrar, se găsește o scrisoare anonimă și un denunțător. Acestuia i se spune că, dacă nu depune mărturii false împotriva ta, va fi arestat. Și omul cedează. Să fi lucrat și eu ca ei, ar fi ajuns la pușcărie și procurorii Popov și Căruceru, care mi-a deschis dosarul, și Ceruța, care a stat în instanța de judecată. Pe Popov l-aș fi tras la răspundere în dosarul cu procurorii de la Ciocana, care au estorcat de la doi antreprenori 275 de mii de lei, consultându-se cu șeful. Pe Căruceru aș fi putut să-l acuz de complicitate cu polițiștii care au stors bani de la un agent economic într-un dosar legat de „Metalferos”. Chiar dacă în privința acestora erau doar bănuieli rezonabile, să fi lucrat ca ei, ar fi fost închiși. Apoi aș fi făcut totul public și i-aș fi distrus. Așa se lucrează la noi, dar eu n-am putut… Dacă nu-s probe, eu nu te ating, chiar dacă nu-mi placi.

— Majoritatea procurorilor din sistem lucrează ca ei?

— O problemă în acest sens este nivelul profesionalismului, iar alta e volumul mare de lucru. Totodată, mulți n-au tărie de caracter, ca să-și impună punctul de vedere și să fie corecți. Am încercat eu s-o fac și vedeți la ce s-a ajuns. Când procurorul general l-a numit pe Ruslan Popov membru al grupului de control la PA, am scris recuzare pe el, dar mi s-a spus că nu există temei pentru a-mi satisface cererea.

— Vorbeați despre dosarele fabricate la comandă, deschise în baza unor denunțuri. Așa s-a întâmplat și în cazurile lui Filat și Platon?

— Fiecare denunț trebuie verificat și contrapus cu alte probe. În 2015, nu eram la PA și despre Filat mi-e greu să spun…

— Bine, dar singura probă contra ex-premierului, când a fost reținut, era denunțul lui Ilan Șor. Acesta spunea că l-a mituit pe Filat cu o sumă de bani, în timp ce procurorul general Gurin anunța altă sumă, iar în sentință suma e total diferită…

— Nu e chiar așa. Lui Filat i s-a incriminat un prejudiciu sub 800 de mln. de lei. El a fost condamnat pentru jumătate din suma aceasta și a trecut prin trei instanțe de judecată. O problemă în cazul său a fost faptul că dosarul i s-a examinat cu ușile închise.

— Șor a fost protejat de justiție, adică de guvernare, pentru cele două denunțuri?

— Noi i-am incriminat prejudicii de 5 mlrd. lei și l-am arestat, dar instanțele l-au eliberat. Da, într-o oarecare măsură, se pare că el a fost favorizat. Chiar și partenerii de dezvoltare, când plecam la Strasbourg și Bruxelles, se interesau de ce nu-l arestăm pe Șor.

— După schimbarea puterii, în 2019, câte dosare contra fostei guvernări PD au fost intentate la PA?

— În afară de finanțarea PSRM, este și un dosar despre coruperea celor 14 deputați comuniști, care au trecut la PD. Mai avem dosarele Țuțu, Druță, Sternioală, Chitoroagă, „Metalferos”, dosarul interceptărilor ilegale ale membrilor societății civile și două dosare contra lui Plahotniuc pentru spălare de bani. El este acuzat că a înființat, prin intermediul unor interpuși, mai multe companii, prin care a organizat circulația banilor în proporții deosebit de mari. E vorba de circa 18 mln. dolari și 3,5 mln euro, care constituiau venituri ilicite, obținute din creditele neperformante acordate de cele trei bănci furate. Pentru cei care mă aseamănă cu Ceaușescu, precizez că aceste dosare au fost deschise după revenirea mea la PA. Tot noi am solicitat și am obținut mandatul de arest pe numele fostului lider al PD.

— Există dosare la sertar, deschise la comanda guvernării contra oponenților politici, care pot fi folosite ca obiecte de șantaj?

— Nu, toate erau lucrate, dar puteau fi tergiversate, ca în cazul finanțării PSRM. Acest dosar era în gestiunea CNA, dar nu se lucra intens la el. Ca atare, unele dosare pot sta așa mult timp, dacă nu sunt la control sau nu se interesează jurnaliștii de ele.

„În dosarul Plahotniuc, ne-a ajutat Elveția”

— Cum ați depistat acum probe care demonstrează vinovăția lui Plahotniuc, dacă în timpul guvernării sale acestea erau atât de greu de găsit?

— Pentru că dispare frica față de el. Mai mult, în iulie 2019, unitatea de investigații financiare din Elveția ne-a sesizat despre anumite tranzacții suspecte ale familiei Plahotniuc. Noi am solicitat informații de la Servciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) cu privire la rulajul unor mijloace financiare. Pornind de la aceste date, CNA a făcut o analiză operațională cu partenerii străini și s-a stabilit circulația banilor. De exemplu, de la „Metalferos”, banii s-au dus la un agent economic de peste hotare, apoi la altul și până la urmă au ajuns la o firmă care are legătură cu Plahotniuc.

— Cum ați fi procedat, dacă ați fi primit această informație când el se afla la putere?

— Oricum eram obligat să o verific. Ce avea să fie apoi, nu știu…

— Adică, dacă nu cădea Plahotniuc, dvs. l-ați fi dat jos?

— Cred că el mă dădea jos mai repede.

— N-au încercat nici alți colegi de-ai dvs. să meargă împotriva lui?

— Nu. Să fi încercat, ați fi aflat.

Problemele apărute în dosarul furtului miliardului

— Vă era frică și de alți lideri ai PD, cum ar fi Candu, de exemplu?

— De ce m-aș fi legat de Candu?

— De pildă, pentru că, fiind ministru al Economiei, nu a cerut imediat după acordarea garanțiilor de stat instituirea administrării speciale la cele trei bănci devalizate.

— Acolo nu e atât de simplu și procurorii nu înțeleg chiar totul. De aceea am cerut de la Maia Sandu, când conducea Guvernul, specialiști în economie, finanțe și alte domenii, ce să analizele împreună cu noi documentele ridicate. Pentru că perioada de timp cercetată e foarte mare și legislația s-a modificat în continuu, există formule, care trebuie de calculat din ce raționament s-au făcut.

— Totuși, dacă nici guvernatorul Drăguțanu, nici Candu nu au făcut acest lucru, există bănuiala rezonabilă că ei știau ce va urma. E ceva complicat aici?

— Nu-i atât de simplu. Astea toate sunt supoziții, iar problemele la BEM au apărut foarte demult. Încă în 2009 sau 2010, am audiat pe cineva de la Viktoriabank, care îmi spunea că la Banca de Economii se acordă credite neperformante. Atunci n-am reacționat, pentru că nimeni nu m-ar fi luat în serios. Toți credeau că situația e minunată la BEM. Apoi, în 2012, se vorbea despre influența periculoasă a rușilor în băncile noastre. Dar când investighezi o bancă, orice informație care iese în spațiul public poate conduce la diminuarea acțiunilor sau la faliment. De-ar fi știut că lucram la dosare privind creditele neperformante, toată lumea și-ar fi retras banii și, în trei zile, banca era pusă pe brânci. În 2019, când am revenit la PA, era deja creat un nou grup de urmărire penală în dosarele privind jaful bancar. La început, n-am vrut să le perturbez activitatea, fiindcă adjunctul Iachimovschi m-a asigurat că grupul se descurcă. El a repartizat fiecărui procuror două sau trei versiuni, printre care: intrarea în acționariatul Unibank și Banca Socială; datoria BEM față de Victoriabank în mărime de 2 mlrd. lei.; alocarea garanțiilor de stat în valoare de circa 14 mlrd. lei; concesionarea aeroportului; acțiunile membrilor guvernului și ale altor persoane cu funcții de răspundere în anul 2013; acțiunile executorilor judecătorești în raport cu activitatea băncilor menționate. O altă problemă: e dificil să lucrezi în grup, dacă există mai multe versiuni prioritare și nu există un coordonator. Se adună toți, vorbesc despre tot, dar până la urmă despre nimic. Această problemă a apărut și în dosarele respective. Am făcut două sau trei ședințe cu ei, dar am simțit că mă bănuiesc de imixtiune. I-am lăsat să facă ce vor, dar le-am spus că mă interesează rezultatul. Pe urmă au început să se îngloade. Atunci am sistematizat împreună informația, i-am invitat și pe cei de la SPCSB, pentru a înțelege întregul tablou. Lucruriule au început să se normalizeze și am avansat în investigație. Totuși, sunt foarte complicate dosarele astea.

— Când a fost pornit acest dosar?

— În 2014, dar nu e numai un dosar…

— Au fost și ele tergiversate, în opinia dvs.?

— Nu pot să spun. Aici sunt 31 de cauze panele conexate. Numai pe numele lui Gacichevici au fost zece dosare. Sunt și în privința agenților economici care au obținut fraudulos bani de la bănci, în privința lui Șor, și a lui Platon și altele. Chiar și Stioanoglo, după controlul la PA, a spus că per ansamblu s-a muncit, dar mai este nevoie de timp. Doar de anumite aspecte, cât timp a fost PD la putere, nimeni nu și-a bătut capul.

În privința exponenților PD și PSRM, se lucra mai încet

— Dacă se constata vreo ilegalitate cu implicarea cuiva din partid, se renunța la cercetare?

— Cum să vă spun? Se făcea mai lent, nu se grăbeau.

— Dar dacă erau implicați socialiștii?

— Aveți exemplul dosarului despre finanțarea lor, la care CNA nu a lucrat. Atunci ei erau în opoziție oficial, deși acum se înțelege că PSRM era în tandem cu PD. Cu alte cuvinte, socialiștii au fost protejați în acest dosar o lungă perioadă de timp.

— Putea să aibă loc furtul miliardului fără știrea și acordul lui Filat, Plahotniuc și Șor?

— Există și aici unele particularități, care nu-mi permit să afirm cu certirudine dacă putea să aibă loc fără știrea lui Plahotniuc. Apriori, ar fi trebui să știe, dar se puteau face anumite mașinării și fără știrea lui.

— Atât Platon, cât și Alexandru Slusari, șeful comisiei parlamentare privind investigarea fraudei bancare, dau garanții că principalul beneficiar al jafului bancar a fost Plahotniuc. Nu-i adevărat?

— Să vă spun opinia mea personală, ca cetățean. Atunci a fost o escasladare între Filat și Plahotniuc. Primul avea carismă, o echipă mai bună și o pondere mai mare în rândul populației. Să fi avut tărie de caracter și capacitatea de a-și tempera dorințele, ar fi condus țara și acum. Plahotniuc înțelegea că Filat e cu un cap mai sus și l-a folosit. Datorită orgoliului său, Filat a crezut că, fiind la putere, i se permite orișice. Nu s-a gândit că, în asemenea situații, trebuie să te controlezi permanent, să nu-ți permiți abuzuri, iar câteodată să-ți mai dai două palme în fața oglinzii. Pentru că pericolul puterii este de a corupe. Fiind sus, te crezi într-adevăr deștept și pierzi terenul de sub picioare. Probabil cei de la bancă au început să-i aducă lui Filat anumite podkaturi pentru portmoneul personal, pentru partid, și lui i se părea că e tot ok. Fiind în vârf și având o sumedenie de bătăi de cap, el nu intra în esență. Iar Plahotniuc, fiind în umbră, a folosit această situație și i-a dat voie să facă absolut orice. Dar și el, prin a treia sau a patra persoană, cred că a beneficiat de o parte din bani. Când a venit Șor, ca administrator, s-a reînceput acordarea creditelor neperferomante. Filat nu a atras atenția, căci nu e specialist în domeniu și avea nevoie în continuare de prieteni bogați.

Procurori intimidați, după o percheziție în oficiul lui Platon

— Atunci Platon se afla în relații bune cu Plahotniuc?

— Și Platon a beneficiat de aproape un miliard de lei. A avut anumite tranzacții cu Plahotniuc, pe urmă s-au certat, pe urmă iarăși s-au împăcat și tot așa. Îmi amintesc că, în 2012, am făcut percheziții la Platon. Era un sediu protejat în centrul Chișinăului, unde aveau birouri administratorii tuturor agenților economici controlați de el. După aceasta, procurorii erau intimidați și instanța de judecată a anulat rezultatele percheziției. Am restituit toate bunurile ridicate. Mă mir că nu ne-am trezit cu vreun dosar penal. Dacă nu greșesc, au fost doar niște articole anonime în presă.

— Dacă Gacichevici a fost tras la răspundere pentru credite neperformante până în 2009, rezultă că furtul miliardului a început pe timpul lui Voronin?

— Nu, au fost acordate credite și până în 2009, dar era un fenomen latent. Existau și agenți economici care parțial restituiau creditele. Sau erau vândute bunuri, fiind acoperite datoriile. Adică, gaura de un miliard s-a format în mai mulți ani, dar în mare parte în 2012 — 2014.

— Zinaida Greceanîi a fost implicată în jaful bancar?

— Din câte cunosc, soțul ei a devenit administrator sau fondator la agentul economic căruia i s-a oferit un credit de la BEM. Probabil, creditul a fost rambursat. De altfel ar fi avut dosar penal.

„În baza raportuluiKroll, nu poți trimite dosarul în judecată”

— În ce mod PA a colaborat cu auditorii companiei Kroll?

— Eu am insistat să colaborăm. La sfârșitul lui 2016, m-am întâlnit cu ei și le-am prezentat toată infromația obținută de noi în dosarele penale. Pentru că ei pot stabili statele și agenții economici prin care s-a făcut o tranzacție, dar nu pot identifica cine stă în spatele companiilor. Adică, sunt o companie de audit, care obține mai operativ informația, pe care noi urmează să o confirmăm. Dar, în baza raportului Kroll, nu poți trimite dosarul în judecată. Eu mă bucur că investigația lor poate confirma cercetările noastre, căci societatea era sceptică în privința corectitudinii acțiunilor de urmărire penală.

— Săptămâna trecută, Luc Devigne, directorul adjunct pentru Europa şi Asia Centrală al Serviciului de Acţiune Externă al UE, a declarat că autorităţile noastre au avut suficient timp la dispoziţie să investigheze frauda bancară şi să recupereze banii furaţi, beneficiind și de sprijinul companiei Kroll, dar acest lucru nu s-a întâmplat…

— El are dreptate. E nemulțumit că Șor e la libertate și că lucrul merge lent. Dar până a fi eu suspendat din funcție, s-au făcut peste o sută de audieri și zeci de percheziții în acest dosar. De atunci, intuiesc că nu s-a mai făcut nimic esențial. Păcat că, după venirea lui Stoianoglo, a fost perturbată activitatea normală a PA. Unii procurorii implicați în investigație au fost înlăturați, alții au plecat singuri. Când procurorul general nu are încredere în subalternii săi, asta îi stopează. În loc să se gândească la dosare, ei caută să-i scrie șefului rapoarte frumoase. Devenind supuși, procurorii își pierd nu numai independența, dar și responsabilitatea.

„După formarea coaliției ACUM-PSRM, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale pe cazul finanțării socialiștilor”

— Dosarul cu privire la finanțarea PSRM, pe care l-ați reluat dvs., se referă la finanțarea echipei lui Dodon din Bahamas sau la discuția filmată a președintelui cu Iaralov și Plahotniuc?

— Această discuție are tangență cu finanțarea din Bahamas, pe care a fost pornit un dosar în 2016. Se referă la anumite mijloace financiare din Bahamas, care au ajuns la persoane afiliate PSRM prin donații sau contracte de împrumut. În noiembrie 2019, l-am retras din gestiunea CNA, pentru că la el nu se lucra și Centrul era interesat de o hotărâre favorabilă socialiștilor. Pe urmă am conexat la acest dosar procesul penal privind discuția dintre Dodon, Plahotniuc și Iaralov.

— Cum ați înțeles că CNA era interesat de o hotărâre în favoarea PSRM?

— Însuși Ruslan Flocea, noul șef al CNA, m-a rugat să verific dosarul, fiindcă este unul de rezonanță și, dacă e posibil, să încetez urmărirea penală. Când l-am verificat și am văzut că era tergiversat, l-am retras de la CNA și l-am transmis în gestiunea PA. Asta i-a aprins! Între timp, se făcuse și procesul penal pe înregistrarea convorbirilor dintre Dodon, Iaralov și Plahotniuc, dar după formarea coaliției ACUM-PSRM, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale. Iar când în coaliție au apărut disensiuni, am primit o plângere de la Andrei Năstase cu privire la discuția celor trei. Aveam și o petiție a lui Dorin Chirtoacă, din care rezulta că PSRM a primit donații de 4 mln. lei în 2016, 3 mln. în 2017 și 7 mln. în 2018. Adică, donațiile se dublau, ca și cheltuielile suportate. Ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era lovită de nulitate, căci lipsea rezoluția procurorului general, care este obligatorie în dosarele cu implicarea șefului statului. Pe de altă parte, cei trei protagoniști ai discuției au fost audiați în calitate de martori, deși teoretic unul ar fi trebuit să aibă statut de bănuit. Din acest motiv, am abrogat ordonanța.

— Ce a declarat Dodon la audieri?

— Că a simulat discuția, având scopul de a obține informații de la Plahotniuc și Iaralov. Nu cred că procurorul de caz a avut vreun interes personal aici. Mai degrabă nu era documentat despre situația reală în privința fluxului de bani către PSRM.

„Președintele avea nevoie de Sternioală, ca să poată influența deciziile CSJ”

— Spuneați într-un interviu că v-ați întâlnit și dvs. cu președintele Dodon și că el v-a întrebat despre dosarele Sternioală și Druță. Dădea de înțeles că judecătorii ar trebui pedepsiți sau ar fi mai bine să le clasați dosarele?

— În primul rând, cineva din sistem i-a spus că dosarele astea sunt pornite cu scopul de a perturba desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor. În al doilea rând, Dodon știa deja că noul procuror general va fi Stoianoglo și căuta să-l apere. Adică, în cazul în care vor apărea contestații după investirea acestuia, președintele își dorea să poată influența hotărârile Curții Supreme de Justiție. Pentru aceasta, mi-a spus-o în față, avea nevoie ca Sternioală să revină în funcție. Se interesa de ce îi presăm pe cei doi magistrați, dând de înțeles că procuratura a intentat tendențios aceste dosare. M-a întrebat și de ce nu pornim o investigație în privința lui Năstase, pornind de la o oarecare informație de pe un oarecare site. Atunci i-am spus: „Da, putem face investigația pe Năstase, dar reluăm și dosarul PSRM”. Cu asta s-a terminat întâlnirea, probabil că nu i-a plăcut. Pe urmă dl Flocea a intervenit cu propunerea de a clasa dosarul. Discuția cu șeful CNA a avut loc între 18 și 20 noiembrie, iar eu am fost demis pe 10 decembrie.

— Nu era în interesul dvs. să ajungeți la un numitor comun cu Dodon și să vă păstrați funcția?

— După ce mi-am cerut scuze de la cetățeni pentru că n-am avut suficientă tărie de caracter în timpul guvernării PD, ar fi fost josnic să am aceeași abordare. Un procuror trebuie să se supună doar legii, indiferent de consecințe, iar justiția noastră trebuie să ridice în sfârșit capul. Dar, din păcate, statul nostru capturat a devenit acum recapturat.

— Dle Morari, cum poate fi dus un dosar pe o pistă falsă?

— Foarte simplu. Se retrage de la un procuror care a muncit mult și se transmite altuia neinițiat. Sau primul procuror este sancționat. Uneori se retrage dintr-o procuratură și se transmite în alta. Alteori se schimbă grupul de urmărire penală. Sau ți se dau multe alte dosare, ca să nu reziști și să pleci în concediu. Sau te cheamă prea des la tot felul de controale, ca să nu mai înțelegi ce vor ei de la tine și să faci totul cu lehamite.

— Ce aveți de gând să faceți mai departe?

— Să-mi demonstrez nevinovăția și să-mi apăr drepturile în judecată. Dacă nu voi reuși la noi, voi apela la CtEDO. Sunt sigur că cei care instrumentează dosarele împotriva mea și a rudelor mele au cunoștințe suficiente pentru a înțelege că, de fapt, comit o infracțiune prevăzută de Codul Penal, dar sunt impuși să procedeze astfel. Totuși, mai devreme sau mai târziu, dreptatea trebuie să triumfe.

Sursă: www.timpul.md