Luxul deputaților! Cum s-au îmbogății unii parlamentari pe durata celor patru ani de mandat

Mandatul de deputat a devenit o afacere profitabilă pentru mulți aleși ai poporului. În anii cât s-au aflat în Parlament, cei mai mulți dintre ei și-au sporit averile, cumpărând terenuri, apartamente, case de locuit sau automobile de lux. În condițiile în care salariul parlamentarilor variază între opt și zece mii de lei pe lună, unii au achitat pentru noile proprietăți sume care depășesc considerabil veniturile pe care oficial le-au avut, în timp ce alții au făcut afaceri de milioane cu statul. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat declarațiile de avere ale legiuitorilor din 2014, când au ajuns în Parlament, și le-au comparat cu cele din 2017, când mandatul lor se apropie de final.

Apartament de două ori mai mare pentru nașa lui Vladimir Plahotniuc

În 2014, când a intrat în Parlament, Raisa Apolschii, despre care presa scria că ar fi nașa lui Vladimir Plahotniuc, avea un apartament de 55 de metri pătrați, dobândit încă în 1995, o casă de locuit de 58,4 metri pătrați, cumpărată în 2006, și un automobil de model Toyota RAV-4, achiziționat în 2014 cu 13.500 de euro. Trei ani mai târziu, parlamentara se poate lăuda cu un apartament de două ori mai mare și cu un garaj nou. În declarația de avere și interese personale pentru 2017, Apolschii a trecut un apartament de 110,8 metri pătrați, pentru care ar fi achitat aproape 815 mii de lei, și un garaj de 17,6 metri pătrați, cumpărat cu 50 de mii de lei. Noua locuință a deputatei democrate se află într-un complex locativ nou din orașul Codru, cu vedere spre parc, și a fost dat în exploatare în martie curent. Potrivit site-urilor de publicitate, un metru pătrat în blocul respectiv costă de la 700 de euro.

În patru ani deputatul Țuțu a schimbat câteva mașini de lux

În același cartier și-a cumpărat anul trecut un teren și Constantin Țuțu. Deputatul democrat ar fi plătit doar 50 de mii de lei pentru noua achiziție. Potrivit Crimemoldova.com, pe terenul de aproape șapte ari, înregistrat pe numele lui Țuțu, se află o construcție nefinisată din cărămidă, cu două niveluri, cu suprafața de cel puțin 200 de metri pătrați. „Alături de casă este pregătit terenul pentru o nouă construcție. În fața imobilului se află un vagon, instalat temporar, în care se adăpostește paznicul”, se arată în ancheta semnată de Crimemoldova.com. Pe durata mandatului de deputat, Constantin Țuțu, care are o slăbiciune pentru Mercedesuri, a schimbat mai multe mașini. Astfel, anul trecut acesta a vândut două automobile de acest model, cu 200.000 de lei și cu 80.000 de euro. Cu ultima sumă, Țuțu și-a luat un nou bolid. Tot în 2017 el a adunat 15.000 de euro din donații, de la evenimentele de familie.

Violeta Ivanov, cu apartament nou și casă de lux

Și Violeta Ivanov și-a mărit averea pe durata mandatului de deputat. Ex-comunista care, în ianuarie 2016, a votat alături de mai mulți colegi din PCRM Guvernul Filip după care s-a alăturat formațiunii conduse de Vladimir Plahotniuc, și-a cumpărat anul trecut un apartament cu suprafața de 98 de metri pătrați, într-un bloc nou de pe strada Tudor Strișcă din sectorul Botanica al Capitalei. Conform ultimei declarații de avere și interese, Ivanov ar fi achitat pentru noua locuință 445.000 de lei. Datele de la Cadastru arată însă că apartamentul este evaluat la nu mai puțin de 633 de mii de lei, în timp ce pe site-urile de publicitate, prețul pentru un metru pătrat în blocul respectiv pornește de la 600 de euro. Tot anul trecut Violeta Ivanov a vândut un apartament de 73 de metri pătrați, pe care îl deținea din 1995.

Pe durata mandatului de deputat, ea a reușit să ridice și o casă cu două niveluri. Acum doi ani Ziarul de Gardă scria că una dintre fiicele deputatei, minoră la acel moment, este, în acte, proprietara terenului pe care soții Ivanov şi-au ridicat o casă de lux, dar şi stăpâna vechiului imobil de pe acel teren, demolat între timp. La distanța de doi ani casa Violetei Ivanov este aproape finisată. „Totodată, familia alesei poporului gestionează, de peste un deceniu, două terenuri în Chişinău, folosite ca şi parcări, pe care le închiriază de la Primăria Chişinău contra 20 de lei pentru o singură zi”, mai scriau jurnaliștii.

Averile de milioane ale deputatului Creangă

Ștefan Creangă este deputatul liberal-democrat care a votat, împreună cu alți colegi, guvernul Filip în ianuarie 2016. Un an mai târziu el a aderat la Grupul Parlamentar Popular European. Pe durata mandatului de deputat, averea lui Ștefan Creangă s-a mărit considerabil. În septembrie 2015 acesta a cumpărat, cu 1,8 milioane de lei, un spațiu comercial de 140 de metri pătrați, amplasat pe strada Alessandro Bernardazzi, într-o zonă ultracentrală a Capitalei. Un an mai târziu, printr-un contract de schimb, deputatul intră în proprietatea unui townhouse de 102 metri pătrați, evaluat la 1,3 milioane, dar al cărui preț de piață e de circa trei ori mai mare, și se mută pe strada Ciocârliei, într-un cartier de elită, scriau reporterii de la Jurnal TV.

Anul trecut demnitarul a mai scos din buzunar 876.000 de lei pentru a cumpăra încă un spațiu comercial, cu suprafața de 190 de metri pătrați. Tot în 2017, deputatul a vândut contra sumei de 1.280.000 de lei un apartament de 78,8 metri pătrați, amplasat pe strada București, în aceeași clădire unde Creangă deține încă un spațiu comercial de 57 de metri pătrați. În ultimii doi ani deputatul a cheltuit mii de euro și pentru a-și completa garajul cu mașini de lux. În 2016 el a dat 8.000 de euro pentru o motocicletă de model Honda, iar anul trecut a cheltuit 48.000 de euro (!) pentru un Jaguar F-Pace fabricat un an mai devreme. Și conturile legiuitorului s-au umplut constant în ultimii ani. Din locațiunea imobilelor familia Creangă s-a îmbogățit cu 411 mii de lei în 2015, 374 de mii, în 2016, și 468 de mii anul trecut. Tot în 2017 lui Ștefan Creangă i-au fost transferate 18.300 de euro și 30.000 de dolari de către rudele sale. Se pare că sumele respective sunt împrumuturi, întrucât la capitolul datorii în declarația de avere și interese a demnitarului figurează sume cu cinci zerouri. În total, în ultimii trei ani Creangă a împrumutat 80 de mii de dolari și 68.300 de euro, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2021.

Locuințe noi pentru parlamentari

Mai mulți deputați au schimbat vechile locuințe pe case și apartamente noi. De exemplu, democratul Sergiu Sîrbu s-a mutat într-un apartament de 194,7 metri pătrați, situat pe bulevardul Traian și evaluat cadastral la doar 810 mii de lei, deși valoarea de piață este de cel puțin două ori mai mare. Locuința a ajuns în proprietatea lui Sergiu Sîrbu în aprilie 2015 printr-un contract de donație semnat de Vitalie Sîrbu, fratele deputatului. La rândul său, acesta a cumpărat apartamentul de la judecătorul Vitalie-Silviu Midrigan, despre care reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris anterior că locuiește într-un imobil de lux înregistrat pe numele socrilor săi. Într-o anchetă semnată de Crimemoldova.com, reporterii scriau că apartamentul familiei Sîrbu se deosebeşte de celelalte apartamente din bloc — are o curte micuţă îngrădită, mansardă, terasă, garaj şi intrare separate. Pe durata mandatului, legiuitorul și-a înnoit și parcul de mașini. El a schimbat un BMW 320D și o Toyota RAV-4, pe un BMW X5 și un Renault Megane, ambele obținute în posesie și folosință în 2016.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, s-a mutat în 2016 într-un apartament cu suprafața de 243,6 metri pătrați, pe care l-a luat în comodat de la nașul său, Vladimir Plahotniuc. Locuința se află într-un bloc de pe strada Bulgară, unde șeful PD are mai multe apartamente și unde locuiesc mama sa, frații și surorile sale. Într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din 2013 reporterii scriau că liderul PDM are viza de reşedinţă într-un apartament cu suprafaţa de 243,6 de metri pătrați. Astăzi însă acest apartament, de facto, nu mai există. „În aprilie 2017, după depunerea declaraţiei de avere şi interese personale a lui Andrian Candu, bunul imobil a fost divizat. Apartamentul de 243,6 m.p. s-a transformat în unul cu o suprafaţă de 113,7 m.p., fiind, în continuare, înregistrat pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Printr-un contract de vânzare-cumpărare din 2010, locuinţa a fost vândută surorii sale, Vera, ea urmând a fi răscumpărată timp de trei ani, până în 2013. Deşi de atunci au trecut patru ani, apartamentul rămâne în continuare pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Apartamentele vecine sunt, la fel, înregistrate pe numele lui Vladimir Plahotniuc sau Oxana Childescu, partenera de viaţă a liderului PDM”, scriau reporterii ZdG în august 2017.

Pe durata mandatului de parlamentar, Candu și-a umplut conturile bancare. Cea mai mare parte din bani a ajuns la șeful Legislativului sub formă de dividende de la compania Prime Management, unde deține 10% din capitalul social, celelalte 90% revenindu-i lui Vlad Plahotniuc. Astfel, în 2015 Candu a încasat dividende de 2,6 milioane de lei, în 2016 – 11,5 milioane, iar în 2017, nu a raportat deloc dividende. În total, din 2014 până în prezent, președintele Parlamentului a reușit să agonisească, pe lângă sumele cu care a venit în Legislativ, 248 de mii de lei, peste 122 de mii de euro și peste 68 de mii de RON, echivalentul a aproximativ 285 de mii de lei moldoveneşti.

Are casă nouă și socialistul Bogdan Țîrdea. Imobilul pe care îl deține acesta are 93 de metri pătrați și aparține familiei deputatului în proporție de ⅔, fiind evaluat cadastral la aproape 600.000 de lei.

Până a obține un nou mandat în Parlament în 2014, Vladimir Țurcan avea un apartament și o casă de peste 300 de metri pătrați, dar și o mașină luxoasă de model Lexus. După trei ani de aflare în Parlament acesta se poate lăuda cu alte două apartamente și un Lexus mai nou, care l-au costat mult peste un milion de lei. În 2016 Țurcan a investit 400.000 de lei într-un apartament de 94 de metri pătrați, iar un an mai târziu – 662 de mii, într-un apartament de 103 metri pătrați. În 2016 legiuitorul a luat în posesie și folosință un Lexus RX-200T, care ar costa 10.000 de euro. Alte 10.800 de dolari deputatul le păstrează în bancă.

Și Nae-Simion Pleșca s-a ales în 2015 cu un imobil nou, o casă de 38,7 metri pătrați, pe care a reconstruit-o. Construcția s-a lăsat însă cu un litigiu, după ce vecinii deputatului l-au acționat în judecată, scriau în iunie 2017 reporterii de la Ziarul de Gardă. „În baza construcţiei de 32,1 m.p., deputatul a demarat lucrări de construcţie a unei case cu parter, etaj şi mansardă, care acum este aproape gata. Construcţia casei a provocat conflicte cu unii vecini, care spun că deputatul nu a obţinut acordul lor şi nu a respectat normele de construcţie. Galina Deliu, care locuieşte în casa vecină construcţiei, l-a acţionat în judecată pe deputat, cerând demolarea casei pe care o construieşte Pleşca, deoarece este la mai puţin de patru metri de locuinţa sa, ceea ce ar fi contrar legii. La 7 iunie 2016, fosta Judecătorie Buiucani, mun. Chişinău, a admis cererea Galinei Deliu şi a suspendat executarea lucrărilor de construcţie până la examinarea cauzei în fond. Pentru că deputatul a încălcat decizia Judecătoriei Buiucani, continuând construcţia, în octombrie 2016, vecinii au cerut, în două rânduri, aplicarea interdicţiei de înregistrare la Cadastru a dreptului de proprietate asupra casei, cereri respinse de Judecătoria Buiucani şi de Curtea de Apel Chişinău”, scriau jurnaliștii de la ZdG.

Mandatul de deputat l-a îmbogățit și pe socialistul Alexandr Nesterovschi, care era sărac lipit pâmântului când a venit în Parlament. Potrivit declarației de avere pentru 2014, acesta nu avea nici casă, nici mașină, nici bani în conturi. Un an mai târziu, deputatul avea deja o mașină — un Mitsubishi Outlander, fabricat în 2004, pentru care ar fi plătit doar 25.000 de lei. În 2016, acesta avea și un apartament de 53,9 metri pătrați, pe care l-a primit printr-un contract de donație.

Deputatul liberal democrat, Tudor Deliu, în 2016 și-a cumpărat un apartament de 31 de metri pătrați, pentru care ar fi achitat doar puțin peste 18.000 de lei. Și colegul său de fracțiune, Vadim Pistrinciuc, s-a ales cu un imobil pe durata mandatului. În 2017, acesta a primit ca donație o jumătate dintr-un apartament de 83 de metri pătrați.

Câțiva parlamentari au moștenit pe durata mandatului mai multe imobile. Bunăoară socialistul Vlad Batrîncea a moștenit în 2016 o treime dintr-un apartament de 90 de metri pătrați ce ar valora peste jumătate de milion de lei. Colega sa, Alla Dolință, pe durata mandatului a vândut un apartament de 56 de metri pătrați, dar a moștenit un altul, de 64 de metri pătrați. Anatolie Labuneț în 2017 a moștenit un apartament de 53 de metri pătrați. Un an mai devreme acesta și-a cumpărat un automobil de model Volswagen Passat, pentru care ar fi achitat doar 50.000 de lei.

Democrata Valentina Buliga în 2017 a devenit moștenitoarea casei părintești și a unei clădiri accesorii. Tot anul trecut deputata s-a ales cu patru terenuri, două agricole (23 de ari) și două intravilane (30 de ari), pe care le deține în proporție de 50 la sută. Anterior jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că soțul parlamentarei este implicat în afaceri cu statul. „Timp de un an, firma Ecostat SRL condusă de Alexei Buliga, soțul deputatei democrate Valentina Buliga, a câștigat șapte contracte de achiziții publice în valoare de un milion 425 de mii de lei. Firma s-a angajat să colecteze, să transporte și să neutralizeze deșeurile medicale din cinci spitale din țară. Potrivit portalului Agenției Achiziții Publice, de la înființare și până în luna octombrie 2016, această firmă nu câștigase niciun contract de achiziții cu vreo instituție publică. Concursurile de achiziții au început să fie câștigate la doar o lună de la venirea lui Alexei Buliga în funcția de administrator”, scriau jurnaliștii.

Și deputații transfugi s-au îmbogățit în ultimii doi ani

Întâmplător sau nu, majoritatea transfugilor care au votat Guvernul Filip au ajuns să aibă proprietăți mai mari. Mulți și-au procurat apartamente, terenuri sau automobile de lux în ultimii doi ani, adică după ce și-au dat votul pentru formarea Executivului în ianuarie 2016. Bunăoară Aliona Goţa, potrivit declaraţiei pe venit pentru 2014, avea o avere mai mult decât modestă. Oficial, deputata nu dispunea nici de spaţiu locativ, nici de maşină. În ultima sa declarație de avere, pentru 2017, demnitara a raportat o casă de locuit de 77,8 metri pătrați, privatizată încă în 1995, deși a trecut-o pe hârtie abia în 2016, și un automobil de model Hyundai Accent, fabricat în 2016 și achiziționat în 2018 cu 6.706 euro. În 2016 s-a ales cu mașină nouă și deputata Lidia Lupu. Printr-un contract de posesie și folosință ea conduce o Skoda Superb fabricată în 2012.

În ultimii doi ani s-a îmbogățit și fostul comunist Alexandr Bannicov. În 2017 deputatul a cheltuit aproape 1,8 milioane de lei pentru două automobile noi, o Acura MDX și o Toyota RAV-4, produse în același an. Potrivit declarației de avere pentru 2017, un alt automobil în valoare de 1.125.000 de lei i-a fost donat deputatului de către tatăl său. În aprilie 2017 parlamentarul a donat două apartamente de 50, respectiv 66 de metri pătrați, fiilor săi. Chiar și așa, Bannicov mai are bani în conturi. Acesta păstrează la bancă 237 de mii de lei și aproape 9.000 de euro, conform ultimei declarații de avere și interese personale. Tot anul trecut Bannicov și soția sa au determinat cotele părți din proprietatea comună în devălmășire ale casei sale de 135 de metri pătrați. Despre imobilul de lux din sectorul Botanica în care locuiesc soții Bannicov au scris anul trecut reporterii de la Jurnal TV. „Locuinţa are patru etaje şi este amplasată pe un teren de şapte ari. Curtea este aşternută cu gazon şi amenajată cu plante decorative. Familia are propria piscină în ogradă şi un spaţiu pentru şezlonguri. Întregul imobil ar valora, potrivit aceloraşi documente, un milion nouă sute de mii de lei. Însă, potrivit unei agenţii imobiliare contactate de Jurnal TV, preţul de piaţă al unui asemenea imobil ar porni de la cel puţin cinci milioane”, scriau reporterii de la Jurnal TV.

Deputatul este implicat în mai multe afaceri, care doar anul trecut i-au adus dividende de peste un milion de lei. În iunie 2017, firma fondată de el, Tina SRL, a câștigat un contract de achiziție cu Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Paraspitalicească, în valoare de aproape 180.000 de lei pentru livrarea aparatelor de uz casnic. Un teren de cinci ari și o construcție comercială de 324 de metri pătrați de pe teritoriul acesteia sunt înregistrate pe numele companiei Tina SRL, lucru care nu se reflectă în declarația de avere a demnitarului.

Ex-comunistul Anatolie Gorilă și-a luat în 2017 un Land Rover Defender, fabricat în 2001, pentru care a plătit, oficial, doar 80.000 de lei (!). Cunoscut pentru patima sa pentru automobile scumpe, și deputatul Artur Reșetnicov nu s-a abținut de la achiziții costisitoare în ultimii ani. Când a venit în Legislativ, acesta conducea prin comodat un Land Rover Freelander 2. În 2015, parlamentarul și-a luat o nouă jucărie pe patru roți – un Land Rover Discovery Sport nou-nouț, ce ar costa aproape un milion de lei, dar care nu ar fi în proprietate, ci în posesie. Anul trecut demnitarul s-a mai ales și cu un Ford Fiesta fabricat în 2016. Și conturile lui Reșetnicov s-au umplut în ultimii ani. Acesta păstrează peste 34.400 de euro la bancă. Precizăm că soția deputatului este notar public, iar în ultimul an a avut venituri de 1,1 milioane de lei.

Și transfugul Igor Vremea a primit în posesie în 2016 un Hyundai Tucson nou-nouț, care ar valora peste 534.000 de lei. În același an deputatul s-a pricopsit cu opt terenuri agricole, cu suprafața totală de peste 1,6 hectare. Se pare că și parlamentarul Boris Golovin preferă automobilele de model Hyundai. În 2016, în garajul acestuia, printr-un contract de posesie și folosință a ajuns un Hyundai Santa Fe nou, ce ar valora 38.300 de euro. Ca și Igor Vremea, Golovin a devenit proprietarul mai multor terenuri agricole în ultimii ani. 9,8 hectare au fost trecute pe numele lui în 2015, iar alte 6,4 hectare, în 2016. Și transfugul Ion Balan s-a pricopsit în 2016 cu 21 de loturi agricole, cu suprafața totală de 8,5 hectare.

Unii transfugi s-au ales în ultimii doi ani nu doar cu mașini și terenuri, ci și cu apartamente. De exemplu Sergiu Stati, care se plângea că nu-i ajunge salariul de deputat, în 2016 și-a luat un apartament de 105,8 metri pătrați, care l-a costat peste 555 de mii de lei. Blocul în care se află apartamentul lui Stati este situat la hotarul orășelului Durlești cu municipiul Chișinău, scrie într-un articol din Ziarul Național. „Apartamentul lui Stati este în două niveluri, cuprinzând etajul trei și mansarda. Blocul a fost construit de «Axa Imobil». Un manager pe vânzări de la firmă a declarat că un metru pătrat se vinde cu 620 de euro în blocul aflat în contrucție, iar prețurile sunt mai mari în blocul de alături, dat deja în exploatare”, se arată în articolul Ziarului Național. Tot pe durata mandatului de deputat, Sergiu Stati și-a cumpărat în leasing o Skoda Octavia pentru care a achitat puțin peste 14.000 de euro. Amintim că în februarie 2016, în cadrul Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană din Parlament Sergiu Stati a declarat că nu acceptă să cedeze bani din salariul său pentru ca rudele de gradul întâi ale persoanelor decorate post-mortem cu Ordinul „Ștefan cel Mare” să primească o indemnizație mai mare de 500 de lei, motivând că salariul de parlamentar îi ajunge doar pentru a supraviețui.

Și deputatul Petru Știrbate s-a făcut cu o nouă locuință. În 2016 acesta a declarat că și-a cumpărat un apartament în România, cu suprafața de 49,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat 49.000 de lei românești. Anul trecut deputatul s-a pricopsit și cu un teren intravilan de 119 ari. În 2016 în garajul parlamentarului a ajuns un Suzuki Vitara, care a costat 13.600 de euro.

Abonați la banii statului

Unii deputați au făcut afaceri bănoase cu statul de când au ajuns în Legislativ. Este și exemplul lui Eugen Bodarev, care a ajuns în Parlament abia în aprilie 2017, pe listele PLDM, dar a aderat imediat la Grupul Parlamentar Popular European. Înainte de a deveni deputat, Bodarev a fost director al companiei Cristina Mold-Rom Simpex SRL, producătorul de încălțăminte „Cristina”. Firma lui Bodarev câștiga tendere organizate de instituțiile statului și înainte ca el să ajungă în Parlament, dar de când acesta e deputat, câștigă concursuri de achiziție pe bandă rulantă pentru confecționarea uniformelor și echipamentelor pentru diferite instituții ale statului, de la MAI, până la Ministerul Apărării. Doar în ultimul an compania a semnat contracte de achiziție în valoare totală de 19,6 milioane de lei. În 2017 Bodarev s-a ales cu o casă de locuit de 180 de metri pătrați, pe care a obținut-o printr-un contract de donație. Tot anul trecut el a cumpărat 15 terenuri, cu suprafața totală de 5,35 hectare.

Deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc deține afaceri în mai multe domenii, între care transport, comerț și construcții. De când este deputat, acesta a primit dividende de peste patru milioane de lei de la firmele pe care le-a fondat. Numai în 2017 mărimea dividendelor se ridică la peste 1,2 milioane de lei. Construct Agent Grup SRL, una dintre firmele alesului poporului, fondată în anul 2015 și specializată în lucrări de construcții, a început să câștige licitații la stat încă „din fașă”, la doar trei luni de la creare, arată

reporterii de la Moldova Curată. „Întreprinderii Construct Agent Grup SRL i-a fost încredințat un contract de peste două milioane de lei în raionul în care a copilărit și pe care astăzi deputatul îl patronează politic — Florești. Ulterior, a obținut contracte la Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), unde recent director-adjunct a devenit finul său de cununie, Sergiu Batiușca, apoi — la Spitalul Raional Șoldănești și la Comitetul Național Olimpic și Sportiv (CNOS)”, scriau reporterii. Doar în 2017 afacerea respectivă i-a adus lui Nichiforciuc dividende de 310.000 de lei. Cu toate acestea, parlamentarul a vândut cota sa parte de 67% din compania respectivă. Tot anul trecut alte 200.000 de lei au ajuns în bugetul lui Nichiforciuc din donațiile pe care le-a obținut la evenimente de familie.

Despre afacerile liberal-democratului Grigore Cobzac cu statul Centrul de Investigații Jurnalistice a scris și anterior. Compania Digricom SRL, controlată de familia Cobzac și condusă de fiul său, Victor, specializată în construcţii, a obţinut din contracte cu autorităţile publice, pe care tot deputatul le gestiona, fiind pe atunci președintele Consiliului Raional Hâncești, în valoare de zeci de milioane de lei. Odată cu plecarea sa din fruntea Consiliului Raional Hâncești și cu declinul Partidului Liberal-Democrat, tenderele câștigate de firma lui Cobzac s-au împuținat considerabil. Astfel, în cei trei ani și jumătate de când Cobzac este deputat, firma acestuia a semnat contracte în valoare de 1,1 milioane de lei cu instituțiile statului, toate din raionul Hâncești. Parlamentarul nu a raportat dividende obținute de pe urma afacerilor sale.

Și afacerile deputatului PDM Oleg Sârbu au făcut subiectul unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice. Acesta gestionează nu mai puțin de nouă SRL-uri. Prin intermediul uneia dintre aceste firme, Vlados-Com SRL, a câștigat în ultimii trei ani și jumătate, licitații publice în valoare de aproximativ nouă milioane de lei. SRL-ul specializat în vânzarea produselor alimentare (firma gestionează și un centru comercial în Edineț) a aprovizionat mai multe instituții publice, în special școli, majoritatea din nord, acolo unde s-a născut Sârbu. În aceeași perioadă, prin intermediul unui alt SRL, Maximos-Pan, cu activități în același domeniu, Sârbu a mai câștigat tendere în valoare totală de peste 3,8 milioane de lei. Firma a câștigat licitații la școli și spitale, în special din nordul republicii. Prin intermediul firmei Gloria Qvarc, a treia companie prosperă a alesului poporului, Sîrbu a câștigat alte câteva licitații, în ultimii ani, pentru aprovizionarea unor instituții cu produse petroliere. Deși firma avea vânzări la stat și mai înainte, abia după ce a ajuns deputat aceasta a câștigat mai multe tendere avantajoase și a încheiat contracte în valoare de 4,3 milioane de lei. În 2015 Oleg Sîrbu și-a cumpărat trei automobile noi, două Mercedesuri și un PAZ, pentru care a achitat doar 26.000 de lei.

Tranzacțiile de milioane ale deputatului Oleg Ogor

Și deputatul neafiliat Oleg Ogor a făcut tranzacții de milioane cu statul de când a intrat în Parlament. Compania Olcriscom SRL, al cărei fondator este, gestionează tabăra Cristiano din Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, unde Ogor a fost anterior vicepreședinte al Consiliului Raional. Afacerea întemeiată în februarie 2008 este administrată în prezent de Cristian Ogor, fiul legiuitorului. Tabăra se întinde pe malul Nistrului, pe un teren cu suprafață de 2,92 de hectare înregistrat pe numele companiei Olcriscom SRL. Pe numele firmei este înregistrat și un teren alăturat, de 1,4 hectare. De-a lungul anilor, cele două loturi, precum și construcțiile aflate pe teritoriul acestora, au fost puse în gaj la Pro Credit Bank pentru sute de mii de euro. Dacă anterior construcțiile cu suprafața totală de 2.000 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 5,4 milioane de lei, au figurat în declarația de avere a demnitarului, în ultimul act prezentat la ANI, Oleg Ogor nu a indicat nimic la categoria Clădiri și construcții.

În decursul ultimilor ani, Olcriscom SRL a încheiat contracte de achiziție cu diferite instituții ale statului în valoare totală de 22,4 milioane de lei pentru foi de odihnă a copiilor la tabără. În ultimii doi ani, de când Oleg Ogor este deputat, în conturile firmei sale au intrat nu mai puțin de opt milioane de lei din bugetul public. Ultimele trei contracte, în valoare totală de circa patru milioane, au fost semnate în aceeași zi, la 18 iunie curent, cu Direcția de Învățământ Hâncești, Consiliul Raional Ialoveni și Consiliul Raional Criuleni. La concursul de achiziție organizat de cea din urmă instituție, unde anterior a fost șef adjunct, parlamentarul chiar ar fi asistat. Solicitat de Ziarul „Est-Curier” să explice în ce calitate asistă, deputatul ar fi spus că face uz de dreptul său de parlamentar. Solicitat de reporteri, Oleg Ogor a răspuns că statutul de ales al poporului îi permite să asiste la astfel de concursuri și că el nu a participat în calitate de ofertant, ci de deputat: „ca să se petreacă procedura de licitaţie corectă. Nu văd nici o lobare de interese”. Oferta propusă de compania lui Ogor în cadrul tenderului a fost de 1.200 de lei pentru o foaie de odihnă, asta în timp ce Guvernul a calculat, că un sejur de 10 zile la tabără trebuie să coste nu mai puţin de 1.756 de lei, iar ofertantul poate diminua oferta cu până la 15%. Oleg Ogor a intrat în Parlament în septembrie 2016, pe listele Partidului Liberal, după ce Veaceslav Untilă a depus mandatul de deputat, fiind numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi. După exact un an Ogor a părăsit formațiunea condusă de Mihai Ghimpu, iar până în prezent este neafiliat.

Afacerile și automobilele de lux ale deputaților neafiliați

La fel ca și colegul său, Oleg Ogor, Iurie Dîrda a părăsit formațiunea PL în septembrie 2017 și a devenit neafiliat. O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că de când deputatul şi-a început activitatea politică, una dintre companiile sale, Dansicons SRL, a ridicat câteva complexe rezidenţiale în cadrul unor proiecte investiţionale realizate în parteneriat cu statul. Printre cele mai mari afaceri a fost cea cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) „Nicolae Testemiţanu”. Ultima declaraţie de avere arată că în 2017 deputatul a avut dividende de peste nouă milioane de lei de la această companie, în timp ce în 2016 a ridicat 11 milioane, iar în 2015 — circa 15 milioane de lei. De remarcat că, în 2013, până a ajunge la fotoliul de deputat Dîrda a avut dividende mult mai modeste — de doar 2,8 milioane de lei de la Dansicons SRL. Cea de-a doua companie a deputatului Dîrda, firma Darsimid SRL, i-a adus în 2017 dividende de aproximativ 566.000 de lei, pe parcursul anului 2016 — circa 375.000 de lei, iar un an mai devreme — 1,4 milioane de lei. Și averea deputatului s-a mărit odată cu succesul înregistrat de firmele sale. Dacă atunci când a venit în Legislativ Dîrda declara un spațiu comercial și un apartament de 50,6 metri pătrați, în ultima declarație de avere, el a trecut spațiul comercial și un apartament de două ori mai mare, de 110,8 metri pătrați, achiziționat în 2017 cu peste 55 de mii de euro. În același timp, în 2016, deputatul a schimbat Range Rover-urile pe care le avea când a intrat în Parlament pe un Mercedes, în valoare de 1,15 milioane de lei și un BMW X6, în valoare de 1,1 milioane de lei, ambele nou-nouțe.

Un alt neafiliat, Nicolae Olaru, și-a luat în 2017 un Nissan Qashqai, pentru care a scos din buzunar 155.000 de lei. Olaru a venit în Parlament în luna mai 2017 pe listele PLDM, dar la scurt timp a părăsit fracțiunea.

Deputații latifundiari

Pe durata mandatului, mai mulți parlamentari s-au căpătuit cu terenuri agricole sau intravilane. De exemplu popular-europeanul Simion Grișciuc a cumpărat în 2017 un teren de 5,7 hectare cu 70.000 de lei. Tot anul trecut, după ce a vândut un apartament cu 45.000 de euro, socialistul Radu Mudreac și-a cumpărat un teren intravilan de șase ari contra sumei de 35.000 de euro. Serghei Chiseliov, devenit deputat pe listele Partidului Democrat pe 16 martie 2016, s-a ales în 2017 cu două terenuri intravilane, de doi și trei ari respectiv, precum și cu un spațiu comercial de 261,6 metri pătrați. Tranzacțiile respective au sărăcit bugetul familiei Chiseliov cu aproape 2,5 milioane de lei.

Democratul Nicolae Juravschi a achiziţionat în 2015, un spațiu comercial de peste 157 de metri pătraţi, unde este și adresa juridică a uneia dintre firmele sale. Imobilul situat pe strada Bucureşti valora, la momentul tranzacției, 4,2 milioane de lei. În același an, acesta a fost pus în gaj pentru un credit de 3,8 milioane de lei. Printr-un acord adițional din martie 2018, suma creditului s-a mărit cu 50 de mii de euro. Din chiria acestui spaţiu, familia Juravschi a beneficiat doar în 2017 de peste un milion de lei, în timp ce un an mai devreme a avut un venit de circa 894 de mii. Prin decizia Consiliului Raional Cahul din 2016, de un spațiu de 24 de metri pătrați, în valoare de 60.000 de lei a beneficiat și deputata Elena Bacalu.

De la Dacia, la Toyota RAV-4

În septembrie 2015, Octavian Grama venea în Parlament, din postura de deputat PLDM, cu o Dacia Logan. După aproape trei ani de aflare în Parlament, Grama, care între timp și-a făcut loc în fracțiunea Partidului Popular European, a trecut la o Toyota RAV-4 nou-nouță, cumpărată în 2016 cu circa 440.000 de lei.

Și colegului lui Grama, popular-europeanului Valeriu Ghilețchi, îi plac bijuteriile pe patru roți. Acesta a schimbat un Nissan Terrano vechi din 2001, pe care îl avea când a venit în Legislativ, pe un Subaru Forester fabricat în 2008 și procurat în 2016 cu 108.000 de lei.

Și democraților le place luxul când vine vorba de automobile. Parlamentara democrată Valentina Stratan a schimbat o Skoda Superb, cu care a venit în Parlament, pe o Toyota Rav-4 nou-nouță, din 2016, pe care o are în posesie și folosință, dar al cărei preț nu îl specifică. În anii de deputăție și conturile demnitarei s-au îngroșat. De la 18 mii de lei cu care a intrat în Parlament, Stratan a ajuns să dețină în bănci 229 de mii de lei și peste 11 mii de euro.

Și democratul Vladimir Andronachi are o slăbiciune pentru mașinile scumpe. Când a ajuns în Parlament, în februarie 2015, acesta avea un Land Rover și un BMW, ambele cumpărate direct din salon doi ani mai devreme. Acum deputatul se laudă cu un Hyundai Santa Fe pe care îl are în posesie din 2016 și care ar valora peste 688 de mii de lei, precum și un nou Land Rover, fabricat anul trecut, pe care îl are, de asemenea, în posesie. Bijuteria pe patru roți este evaluată la peste 1,1 milioane de lei. Vladimir Andronachi are afaceri în agroindustrie, comerț și servicii. Încă înainte de a ajunge în Parlament, deputatul deținea două spații comerciale în Capitală, pe care le dădea în arendă, unul amplasat pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și altul, pe bulevardul Grigore Vieru. În 2015, adică atunci când era deja în Legislativ, Andronachi a privatizat terenul de patru ari pe care e amplasat unul dintre cele două spații comerciale, împărțindu-l cu partenerul său de afaceri. Tot atunci a fost luat în arendă și un lot adiacent, cu o suprafață de cinci ari. Din chiria spațiilor pe care le deține, familia Andronachi a obținut anul trecut 2,7 milioane de lei. Într-o anchetă a Ziarului de Gardă se arată că alesul poporului locuieşte, împreună cu familia, într-un apartament cu suprafaţa de 218 metri pătrați, achiziţionat în noiembrie 2014 de deputat de la părinţii săi, Tudor şi Zinaida Andronachi. La rândul lor, părinţii deputatului au procurat locuința cu patru camere în 2008, de la Arcadie Vicol, cel care, în acea perioadă, era director comercial adjunct la Metalferos.

Președintele fracțiunii PDM din Legislativ, Marian Lupu, nu avea automobil când a început actualul mandat de deputat, în 2014. La trei ani distanță, în 2017, acesta și-a cumpărat, cu 14 mii de euro, un automobil nou de model Hyundai Creta.

Când a ajuns în Parlament, în septembrie 2015, Corneliu Dudnic, coleg de fracțiune cu Lupu, nu avea casă sau terenuri, singura sa avere fiind două automobile cumpărate în același an – o Skoda și un Audi. Nici la distanța de aproape trei ani, deputatul nu are casă și locuiește într-un apartament închiriat. În schimb, anul trecut acesta și-a luat o Skoda nouă, care ar valora, potrivit declarației de avere pentru 2017, 30.500 de euro. Aceeași sumă este trecută și la capitolul datorii și trebuie întoarsă până în 2022, cu o rată a dobânzii de 6 %. Ce a uitat însă să declare deputatul este vechiul automobil, tot de marcă Skoda, precum și cotele părți din două firme, a sa și a soției, Vancor Trans SRL și Davicrim SRL. Ultima e înregistrată într-un apartament de pe strada Alba Iulia a Capitalei, care în acte aparține părinților deputatului. Dudnic nu raportează nici eventuale venituri de pe urma vânzării automobilului nedeclarat sau de pe urma comercializării cotelor părți din firmele sale. Nicolai Dudoglo, colegul de fracțiune al lui Dudnic, recent retras din Parlament, și-a cumpărat în 2015 un automobil nou-nouț, de model Skoda Superb, pentru care a plătit 19.000 de euro. Și democratul Corneliu Padnevici are mașină nouă — acesta a schimbat o Skoda Octavia pe o Skoda Superb, luată în leasing în 2015 cu puțin peste 19 mii de euro. Deputatul și-a vândut imobilele de milioane în ultimii ani – un apartament de 290 de metri pătrați, estimat cadastral la 2,4 milioane de lei, și un spațiu comercial de peste o mie de metri pătrați, estimat la 4,8 milioane, din care îi revenea 3,23%.

Terenurile și mașinile liberalilor

Dintre cei nouă liberali câți au rămas în fracțiunea condusă de Mihai Ghimpu, cinci și-au înmulțit averea pe durata mandatului de deputat. Bunăoară Ion Apostol a schimbat un Opel Vectra vechi din 1999, pe un Volkswagen Passat fabricat în 2010 și achiziționat cinci ani mai târziu cu aproape 8.000 de euro. Colegul său, Lilian Carp, pe lângă automobilul de model Opel pe care îl deținea când a ajuns în Parlament, și-a mai cumpărat, în 2017, o Skoda Roomster, cu 80.000 de lei. Liberalul Petru Cosoi și-a procurat în 2017 două terenuri extravilane noi, de 39, respectiv, nouă ari, și un automobil de model Toyota Prius, achiziționat cu 96.000 de lei. Valerian Bejan, cel care a ajuns în Parlament în decembrie 2015, în 2016 s-a pricopsit cu șapte terenuri agricole noi, a moștenit o casă de locuit și un spațiu, de 162,7, respectiv, 27,3 metri pătrați, și a cumpărat un automobil nou-nouț de model Skoda, pentru care a achitat mai bine de 585.000 de lei. La începutul lui 2016, parlamentarul liberal a fost implicat într-un scandal legat de intrarea în insolvabilitate a SA Noroc, care era specializată în producerea strugurilor, prelucrarea şi comercializarea produselor vinicole. Mai mulţi localnici din raionul Telenești îl acuzau atunci pe Bejan că ar fi falimentat fabrica de vinuri din localitate şi ar fi preluat ilegal pachetul de acţiuni pe când era director general al întreprinderii. Deputatul a respins însă acuzaţiile. Un alt deputat, Ștefan Vlas a intrat în Parlament având mai multe terenuri intravilane și extravilane, un spațiu comercial, o casă și un garaj, obținute în anii 90. În ultima sa declarație de avere, acesta a mai trecut pe hârtie un teren agricol de 3,4 hectare pe care l-ar fi moștenit în 2016, dar nu a mai indicat casa și garajul. În schimb, e raportat un alt imobil, o casă de 218,4 metri pătrați, pe care deputatul ar deține-o din 2005. Vlas nu a indicat eventuale venituri din vânzarea primei case și a garajului.

Socialiștii, în opoziție, dar cu mașini de lux

Mai mulți deputați socialiști se pot lăuda cu automobile scumpe procurate în perioada de când sunt în Parlament. În 2014, când și-a început actualul mandat, președinta Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, avea în proprietate doar un Volkswagen, cumpărat în 2011. Din 2015 familia parlamentarei are în posesie și folosință un automobil de model Honda CR-V.

Ghenadi Mitriuc era pasionat de automobile și până a ajunge în Parlament. Acesta deținea, conform declarației de avere pentru 2014, nu mai puțin de opt autoturisme: un Peugeot, un Volkswagen Golf, un Volkswagen Passat, patru Mercedesuri, dintre care unul îl conducea prin mandat, și o remorcă rulotă Helmut Knaus. La distanța de trei ani, din declarația de avere au dispărut Volkswagenurile, Mercedesul condus prin mandat a intrat în proprietate în 2017 contra sumei de 35.000 de lei și tot în acel an, cu aceeași sumă a mai fost procurat un automobil de model Toyota Verso, fabricat în 2011, al cărui preț de piață însă este de câteva ori mai mare.

Și colegul lui Mitriuc, Oleg Lipskii, și-a completat garajul pe durata mandatului de deputat. În 2016 acesta a cumpărat un Chevrolet Calos, pentru care a plătit aproape 58 de mii de lei. Un an mai târziu, parlamentarul a intrat în proprietatea unui Ravon Nexia 3 nou-nouț, pentru care a achitat aproape 140 de mii de lei. Automobilul a fost înregistrat pe numele soției legiuitorului.

Și socialistul Adrian Lebedinschi s-a făcut cu mașină nouă în 2016 — un Hyundai Santa Fe de 8.930 de dolari, fabricat doi ani mai devreme. De când activează în Parlament, Vladimir Golovatiuc a schimbat un Mitsubishi Lancer pe un Renault Kadjar fabricat în 2016, pe care l-a cumpărat cu 16.900 de dolari. Și un cont din bancă al deputatului s-a îngroșat în ultimii ani, de la 3.000 la 170.000 de lei. Și Vladimir Odnostalco a schimbat mașinile pe durata mandatului. Când a intrat în Parlament acesta deținea o Honda Civic, pe care o conducea prin procură. La distanța de trei ani, tot printr-un contract de posesie și folosință deputatul conduce o Toyota Camry, fabricată în 2010, care ar costa 180.000 de lei. Grigore Novac și-a luat un Volvo XC în 2015, pentru care a scos din buzunar 113.000 de lei. Din 2017 acesta stă într-o casă pe care o are în posesie și folosință, fără a preciza suprafața imobilului. Și Corneliu Furculiță și-a completat garajul anul trecut cu o Skoda Kodiaq pe care o conduce printr-un contract de posesie și folosință. Tot în 2017 demnitarul a intrat în proprietatea unui lot intravilan de patru ari pentru care a plătit 67 de mii de lei.

Expert: „Reacția la această investigație ar putea servi ca o «hârtie de turnesol» pentru verificarea capacităților și eficienței Autorității Naționale de Integritate”

În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ar trebui să se autosesizeze în cazul în care sunt suspiciuni că averea deținută de demnitari este mult peste veniturile obținute de aceștia. „În prezent, ANI deja deține tot instrumentarul legislativ și uman pentru a investiga presupusele abateri de la lege. Trebuie amintit în acest sens articolul 27 din Legea 132/2016 privind Autoritatea Națională de Integritate care prevede că «Cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică». Respectiv, datele și informațiile din această investigație ar putea servi ca un punct de start pentru inspectorii de integritate în inițierea controlului declarațiilor de avere și interese ale persoanelor vizate. În temeiul acestei legi, odată cu stabilirea existenței averii nejustificate, «inspectorul de integritate întocmește un act de constatare, cauza fiind transmisă în instanţa de judecată competentă spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deținute de subiectul declarării, la valoarea unei părți din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate. Totodată, în cazul în care constată existenţa unei bănuieli rezonabile privind săvârşirea unei infracţiuni sau încălcarea legislației fiscale, inspectorul de integritate sesizează organele de urmărire penală sau, după caz, Serviciile Fiscale de Stat în vederea stabilirii obligaţiilor fiscale potrivit legii».

Reacția la această investigație ar putea servi ca o «hârtie de turnesol» pentru verificarea capacităților și eficienței instituției ANI atât de greu reformate. Trebuie amintit în context că ANI are dreptul de a iniția controlul din oficiu în baza unor informații publice. Mingea deja e pe terenul ANI, să vedem și rezultatele”, a subliniat Lilia Ionița.

 

Sursă: www.anticoruptie.md