PARCHETUL EUROPEAN

11, Avenue John F. Kennedy Kirchberg, Luxembourg
Dnei Laura Codruța Kövesi, Procurorul-șef european

Excelența Dumneavoastră,

La 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană, acordându-i-se la 23 iunie 2022 statutul de țară candidată.

La 23 martie 2023, Consiliul European a reafirmat faptul că Uniunea Europeană va continua să ofere tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea și economia acestei țări și pentru a o ajuta pe calea sa către aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, prin intermediul granturilor, Uniunea Europeană a sprijinit financiar proiecte și activități concrete care sunt în concordanță cu obiectivele UE de acțiune externă. Aceste donații financiare aveau menirea de a acoperi o gamă largă de sectoare și domenii, în scopul realizării progreselor din sectorul justiției, sectorul economic și financiar etc. Din păcate, donațiile financiare acordate de Uniunea Europeană sunt gestionate fraudulos de către persoane responsabile din RM, în dauna intereselor UE și a cetățenilor Republicii Moldova, ca beneficiari finali ai granturilor injectate.

Prin prezenta sesizare, aducem în vizorul Parchetului European mai multe situații de fraudare și delapidare a fondurilor europene care au fost sesizate la nivel național.

Un prim exemplu care merită a fi investigat de către Parchetul European constituie construcția drumului Leova-Bumbăta, cauză supranumită „primul muzeu al corupției în aer liber”. Aceasta deoarece, Centrul Național Anticorupție a realizat o expertiză a contractelor de execuție și a devizelor de cheltuieli, dezvăluind costuri supraestimate cuprinse între 3 și 4 milioane de euro.

Construcția drumului de acces spre punctul de trecere a frontierei Leova-Bumbăta a început în toamna anului 2022. Inițial, valoarea totală a proiectului a fost estimată la 250 milioane de lei pentru 3,6 km de drum. După o perioadă, costurile au mai crescut cu 30 de milioane de lei.

Aducem la cunoștința Parchetului European că construcția podului flotant Leova (MD) – Bumbăta (RO) face parte din obiectivul – Modernizarea drumurilor și podurilor din Planul Național „Construim Moldova Europeană” – 20 de Acțiuni Guvernamentale, finanțarea căreia a fost asigurată din contul investițiilor europene.

În toamna anului 2023, Procuratura Anticorupție a realizat primele acțiuni de urmărire penală în raport cu delapidările descrise, fiind pornită o cauză penală pe faptul comiterii abuzului de putere sau abuzului de serviciu săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane (art.327 alin.(2) lit. b1) Cod penal al RM). Obiectul investigației îl constituie verificarea legalității procesului de contractare a serviciilor de proiectare și construire a drumului de acces Leova-Bumbăta, corectitudinea stabilirii prețului pentru serviciile contractate, precum și stabilirea prejudiciului cauzat.

Cu toate că avem un singur suspect (ce activează în sfera publică) pe această cauză — șeful Administrației de Stat a Drumurilor, există o bănuială rezonabilă fortificată prin mai multe mijloace de probă privind implicarea la comiterea delapidării a Ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Partidul de guvernare însă, deținând majoritatea parlamentară depune tot efortul pentru a obstrucționa urmărirea penală și a-l salva pe Andrei Spînu de la condamnare, iar un prim pas în acest sens a fost realizat prin intermediul intervențiilor legislative la Codul de procedură penală. Astfel, prin Legea pentru modificarea unor acte normative, nr.365 din 24.11.2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.452-454 din 28.11.2023, deputații Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” au modificat Codul de procedură penală al RM, astfel încât să reducă din capacitățile Procuraturii Anticorupție de a investiga faptele de corupție la nivel înalt, lăsând această Procuratură specializată fără suport logistic; or, această instituție nu poate efectua autonom măsuri speciale de investigații (filaj, interceptări telefonice, înregistrări video și audio ș.a.), deoarece nu este dotată cu echipament special (tehnică de înregistrare, camere, automobile, etc.). Schimbarea fundamentală a competenței Procuraturii Anticorupție a afectat grav funcționalitatea acestei instituții, ceea ce a generat în consecință  „conservarea” anchetei.

Deputații din Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu s-au oprit aici, ci au mai întreprins încă o manevră legislativă pentru a-l salva pe Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu de la pedeapsă penală. În acest sens, la data de 6 iunie 2024, a fost adoptată Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.245-246 din 07.06.2024, în vigoare din 7 iunie 2024, prin care au abrogat prevederile art.327 alin.(2) lit. b1) Cod penal al RM, normă care este pusă la baza acuzației în cauza penală privind contractarea serviciilor de proiectare și construire a drumului de acces Leova-Bumbăta.

Firește, delapidarea fondurilor europene nu se reduce la construirea drumului Leova-Bumbăta. Există și alte domenii de interes din care demnitarii de stat obțin în mod injust sume exorbitante, de regulă prin intermediul așa-numitelor  „comisioane” primite în schimbul beneficierii de către societățile comerciale de finanțare nerambursabilă. În debut, aducem la cunoștința Parchetului European că Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova, în anul 2023 –  8 milioane de euro sub formă de fonduri nerambursabile pentru cofinanțarea a 7 programe de stat de sprijinire a antreprenorialului, implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA). Contractul de grant direct al UE cu ODA a fost semnat  24 mai 2023. Rezultatele preconizate ale proiectului «UE pentru IMM-uri» vizează sprijinirea a cel puțin 300 de întreprinderi în eforturile lor de a-și crea, dezvolta, extinde sau internaționaliza afacerile, dintre care cel puțin 50% vor putea profita de noile oportunități în sectoare cu potențial ridicat de creștere, iar 80% vor acoperi zonele rurale. Proiectul de asistență europeană va fi implementat de către ODA în perioada 2023-2026.

De reținut că Directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenorialului este numit în funcție de către Ministrul Economiei. Având în vedere raportul de subordonare dintre Ministerul Economiei (fondatorul ODA) și ODA, factorul politic dictează de facto politica de gestionare a mijloacelor bănești ce își au originea din fondurile europene. Iar, pe lângă comisioanele obținute, demnitarii de stat asigură ca mijloacele din fondurile externe să revină entităților juridice în bază de favoritism și influență necorespunzătoare.

În altă ordine de idei, Uniunea Europeană a venit în ajutorul Republicii Moldova pentru gestionarea crizei refugiaţilor şi pentru sprijinirea populaţiei afectată de criza energetică. În ultima perioadă, instituţiile UE au aprobat o asistenţă pentru Republica Moldova în cuantum exorbitant, sub formă de fonduri nerambursabile și credite în condiţii avantajoase.

Un segment aparte de investigat de către Parchetul European este cel al gestionării mijloacelor din fondurile europene alocate pentru gestionarea crizei energetice (bani folosiţi pentru a reduce povara oamenilor cu facturile la energie), pentru sectorul apărării și pentru asistenţă umanitară.

Fraudarea fondurilor europene alocate pentru gestionarea crizei energetice a fost posibilă prin punerea în funcțiune a unui scenariu anticipat pregătit pentru declanșarea unei „crize energetice” de către un grup de persoane din RM (Andrei Spînu, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Vadim Ceban, Președinte al Consiliului de Administrație al S.A. „Moldovagaz”).

În acest sens, Guvernul RM a introdus în Anexa la Dispoziția CSE nr.1 din 22.10.2021 pentru organizarea viitoarelor „achiziții alternative” (tender) de gaze naturale, o formulă de calcul a prețurilor doar la condiții „Day Ahead” (Pentru ziua următoare), fiind astfel blocați producătorii ucraineni de gaze (cu prețuri mai mici), ca urmare a faptului că ei nicidecum nu au posibilitatea perfectării vamale a exportului în decurs de 24 ore. La așa condiții de achiziție a gazelor doar pentru ziua următoare, în realitate au devenit câștigători doar anumiți traderi europeni cu relații mai vechi cu Villem Coppoolse (PGNCiG, Vitol, DXT Commodities, ERU Trading și Naftogaz Trading), care au vândut către Republica Moldova doar gazele de proveniență rusă, pe care le aveau din timp înmagazinate în depozitele din Ukraina.

Datorită schemei implementate, miliarde de lei au fost fraudați pe fondul unei crize energetice iluzorii, care ar fi avut mai multe scopuri, în special crearea mecanismului de transfer a banilor bugetari (fondul de compensare european) direct pe conturile S.A. „Moldovagaz”, Societate pe Acțiuni cu capital majoritar rusesc, prin acordarea de compensații consumatorilor la facturi. Cu cât costul gazelor consumate (tariful) este mai înalt, cu atât mai mare a devinit suma mijloacelor financiare bugetare, transferate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale către S.A. „Moldovagaz”.

Mai mult ca atât, schema pusă la cale de Andrei Spînu și Ceban Vadim a condus la blocarea formării în Republica Moldova a unei piețe libere, diversificate și competitive de vânzare-cumpărare a resurselor energetice, exprimată prin direcționarea tuturor rutelor de aprovizionare a țării doar la decizia unui grup de persoane.

Schema descrisă mai sus a asigurat extragerea unor lichidități, cum ar fi transferul direct celor 1.330.000.000 lei la 26.11.2021 pe conturile S.A. ”Moldovagaz”, sub pretextul cesionării datoriilor ”Termoelectrica” către S.A. ”Moldovagaz”, adică cumpărarea de către statul Republica Moldova a datoriilor unui agent economic (chiar și cu capital de stat) către un alt agent economic.

Epopeea schemei cu gaze nu se finalizează aici. Or, au urmat alte tranzacții și operațiuni care trebuie să fie investigate plenar, cum ar fi trucarea licitației din 27.09.2022, prin care s-au sustras de la S.A. ”Energocom” peste 2 mln. Euro, și procedurile ce au urmat de livrare a gazelor către S.A. ”Energocom” pe cele 300 mln. Euro creditate de către BERD, pe care majoritatea le-a câștigat ERU Europe Gmbh.

În legătură cu situația factologică descrisă, facem apel către Procurorul-șef european pentru ca Parchetul European să inițieze cercetarea și urmărirea penală, după caz, trimiterea în judecată a persoanelor care se fac vinovate de săvârșirea delapidărilor fondurilor europene alocate Republicii Moldova, întrucât prin aceste fapte se aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene (prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 și stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1939).

Cu deosebită considerație,

VORONIN Vladimir,

Președintele Republicii Moldova (anii 2001–2009)

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova